Undă verde fondurilor europene în agricultură

Începând cu 03 martie 2008 au fost lansate primele măsuri de investiţii cu impact puternic asupra restructurării agriculturii, a sectorului alimentar şi a spaţiului rural. Aceste măsuri au condiţii similare cu cele ale Programului SAPARD, sunt aşteptate de marea majoritate a potenţialilor beneficiari şi au pregătit cadrul instituţional şi legislativ de implementare.

Practic societăţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol precum şi ceilalţi beneficiari eligibili pot să depună deja proiecte spre aprobare pentru cele trei măsuri active privind investiţiile in agricultură: în ferme, în unităţile de procesare şi dezvoltarea infrastructurii rurale.

Odată cu aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5% din valoarea totală alocată de circa 8 miliarde Euro, în vederea începerii primelor acţiuni de finanţare.

Profilul României:

Începând cu 03 martie 2008 au fost lansate primele măsuri de investiţii cu impact puternic asupra restructurării agriculturii, a sectorului alimentar şi a spaţiului rural. Aceste măsuri au condiţii similare cu cele ale Programului SAPARD, sunt aşteptate de marea majoritate a potenţialilor beneficiari şi au pregătit cadrul instituţional şi legislativ de implementare.

Practic societăţile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol precum şi ceilalţi beneficiari eligibili pot să depună deja proiecte spre aprobare pentru cele trei măsuri active privind investiţiile in agricultură: în ferme, în unităţile de procesare şi dezvoltarea infrastructurii rurale.

Odată cu aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va primi din partea Uniunii Europene un prim avans de 3,5% din valoarea totală alocată de circa 8 miliarde Euro, în vederea începerii primelor acţiuni de finanţare.

Profilul României:

• Teritoriu: 238.000 km2 (6% din suprafața UE, al doilea nou stat membru ca mărime – după Polonia)
• PIB: 34% din media EU-25 (cifrele din 2005) (Aceasta reprezintă <1% din PIB-ul total al UE.)
• Populația: 21 de milioane
• Zone rurale: 87,1% din teritoriu și 45,1% din populație (în conformitate cu definiția acestora la nivel național). Utilizând definiția standard a OCDE, pentru a permite comparația cu alte state membre, România apare cu o populație rurală semnificativ mai numeroasă decât media.
• Sectorul agricol: sectorul agricol este mai important decât în majoritatea celorlalte state membre, întrucât 32% din populație lucrează în agricultură și silvicultură, contribuția acestora reprezentând 12,1% din PIB în 2006 (13,6% la VAB totală). Cu toate acestea, productivitatea este foarte redusă (o indicație a acestui fapt o constituie raportul de 63 UMA/100 ha dintre forța de muncă utilizată și suprafața cultivată), iar deficitul balanței comerciale în domeniul produselor agro-alimentare continuă să crească (1,3 miliarde de euro în 2005).
• Agricultura în România se caracterizează în principal prin structura sa duală: un număr mic de persoane juridice, majoritatea ferme mari de tip comercial (18.263 de asemenea ferme, cu o suprafață medie de 269ha, însumând 34,5% din SAU), ceea ce înseamnă că sub 0,5% din exploatații constituie peste o treime din SAU, iar restul de 99,5% reprezintă două treimi din SAU. Aproximativ 3 milioane de exploatații care acoperă circa 30% din terenurile agricole se consideră că practică exclusiv o agricultură de subzistență.
• SAU: 14,7 milioane ha (61,8% din suprafața totală a țării). Teren arabil 63,9% – culturi principale: cereale, oleaginoase; fânețe 33%; creșterea bovinelor, ovinelor și porcinelor are loc în principal la ferme de dimensiuni reduse.
• Silvicultură: 6,7 milioane ha (28,3% din suprafața totală a țării). Se caracterizează prin fragmentarea proprietății ca urmare a restituirii terenurilor naționalizate, ceea ce grevează asupra gestionării corecte a pădurilor.
• Industria alimentară: peste 11.000 de societăți, care reprezintă 7% din VAB națională și oferă locuri de muncă pentru 3,5% din populația activă. Numai 1% dintre întreprinderi au peste 250 de angajați, iar două treimi dintre acestea sunt microîntreprinderi cu mai puțin de 9 angajați. Una dintre problemele esențiale este respectarea standardelor UE.
• Industria de prelucrare a lemnului: contribuie cu 3,5% din PIB și oferă locuri de muncă pentru 84.000 de persoane.
• Zonele de munte reprezintă 30% din teritoriul național. Alte zone defavorizate reprezintă 12% din teritoriul național, inclusiv Rezervația Biosferei Delta Dunării. În total, ZD reprezintă 42% din teritoriul național (34,5% din SAU).
• România dispune de un mediu natural bogat și o mare biodiversitate, incluzând Munții Carpați, Rezervația Biosferei Delta Dunării și 300 000 ha de păduri virgine. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă aproximativ 47% din teritoriul național. Aproximativ 2,4 milioane ha din fânețele seminaturale ale țării sunt clasificate ca zone cu valoare naturală importantă (VNI).
• Zonele rurale se caracterizează printr-o populație dispersată și printr-o infrastructură de calitate foarte scăzută (numai 33% dintre rezidenții zonelor rurale sunt conectați la rețeaua de alimentare cu apă, numai 10% la sistemul de canalizare și numai 10% din drumurile de țară sunt de calitate adecvată). Infrastructura socială de bază (sistemul sanitar și de învățământ, rețeaua financiară și de creditare etc.) este, de asemenea, mult mai slab dezvoltată decât în zonele urbane. Acești factori afectează calitatea vieții în zonele rurale, împiedică dezvoltarea economică, măresc migrația de la sat la oraș și exacerbează problemele de sănătate și de mediu. Economia rurală este în mare măsură dependentă de agricultură și de silvicultură, activitățile alternative fiind foarte slab dezvoltate, iar nivelurile de venit fiind mai reduse decât în zonele urbane.

Strategia aleasă, corespunzând acestui profil:

Pe baza provocărilor cheie identificate, a Orientărilor strategice ale Comunității (OSC) și a obiectivelor de la Lisabona și de la Göteborg, au fost definite următoarele obiective globale:

• facilitarea transformării și modernizării sectoarelor de producție și de prelucrare din agricultură și din silvicultură, îmbunătățirea competitivității și asigurarea durabilității mediului;
• menținerea și consolidarea mediului rural;
• facilitarea circulației forței de muncă dinspre agricultură spre alte sectoare și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

Bugetul global și ponderea finanțării UE (în EURO)

^* Măsură prevăzută în Tratatul de aderare a Bulgariei/României pentru perioada 2007-2009

Obiectivul global al programului de dezvoltare rurală în această țară

Programul de dezvoltare rurală se concentreză asupra a trei provocări cheie: transformarea și modernizarea sectoarelor de producție și de prelucrare în agricultură și silvicultură, menținerea și consolidarea calității mediului rural și asigurarea unor condiții economice și sociale adecvate pentru populația rurală.

Axa 1 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 3.967.311.581 EUR – FEADR: 3.173.849.264 EUR (43,95% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe).

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

• abilitățile și capacitatea de gestionare vor fi îmbunătățite prin sprijinirea formării profesionale și prin furnizarea unor servicii de consultanță și de extindere a fermelor;
• îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, prin efectuarea de investiții în ferme, prin sprijinirea fermelor de semisubzistență pentru a deveni mai viabile din punct de vedere comercial și prin ameliorarea infrastructurii;
• restructurarea și modernizarea prelucrării și comercializării produselor agricole și silvice.

Axa 2 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2.293.413.375 EUR – FEADR: 1.880.598.967 EUR (26,05% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe).

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

• menținerea agriculturii de subzistență în zonele de munte și în alte zone defavorizate, în vederea conservării mediului, a evitării abandonării terenurilor și a rezolvării unor probleme precum eroziunea solului;
• menținerea și consolidarea avantajelor ecologice create de sistemele tradiționale de agricultură extensivă în ecosistemele cu valoare naturală importantă precum Munții Carpați și Transilvania;
• protejarea speciilor de păsări amenințate și a habitatelor acestora;
• împădurirea terenurilor agricole.

Axa 3 – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 2.473.739.880 EUR – FEADR: 1.978.991904 EUR (27,4% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe)

Principalele priorități în cadrul acestei axe:

• diversificarea economiei rurale și crearea de locuri de muncă va fi încurajată prin sprijinirea microîntreprinderilor și a infrastructurilor și atracțiilor turistice;
• renovarea și dezvoltarea satelor;
• programul de dezvoltare rurală pentru România încurajează comunitățile să propună proiecte integrate, cu referire la o gamă largă de elemente de infrastructură fizică și socială, pentru îmbunătățirea vieții la sate.

LEADER – alocarea bugetară și principalele priorități:

Finanțare publică totală: 235.074.871 EUR – FEADR: 188.059.896 EUR (2,6% din fondurile FEADR repartizate pe cele patru axe).

Principalele priorități în cadrul acestei axe sunt:

• îmbunătățirea capacității locale de bună guvernare și promovarea dezvotării locale;
• 91% din fonduri vor fi utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor locale de către Grupurile de acțiune locală, inclusiv proiectele de cooperare cu alte grupuri LEADER.

Pentru orice detalii suplimentare precum şi pentru evaluarea eligibilităţii investiţiilor pe care doriţi să le realizaţi în agricultură vă invităm să ne contactaţi.

Cristian Terheş Ardelean
Managing Partner
Compania de Finantari CDF
Email: click aici
Mobile: