Tichetele de masă și voucherele de vacanță vor fi suprataxate de la 1 ianuarie 2024

Angajații care au aceste beneficii vor primi cu 10% mai puțin, începând cu veniturile aferente lui ianuarie 2024.

Odată cu ultimele modificări de natură fiscală au aparut noutăți în ceea ce priveste regimul microîntreprinderilor. Acestea vizează plafonul până la care o firmă va datora impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aplicarea regimului și de către firme din domenii exceptate acum și imposibilitatea companiilor cu un anumit capital social de a trece la plata impozitului pe profit. Modificările recente includ și măsuri cu privire la combaterea externalizarii profiturilor realizate de companiile multinaționale.

Potrivit OUG nr. 79/2017, publicată în 10 noiembrie, de la 1 ianuarie 2018 crește plafonul până la care o societate devine plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, și anume, de la 500.000 euro (cât este în prezent) la 1.000.000 de euro.

Noul Cod Fiscal (adoptat prin Legea nr. 227/2015) cu completările ulterioare (în principal OUG nr.84/2016) prevede și o serie de măsuri importante cu aplicare de la 1 ianuarie 2017.

Iată care sunt schimbările care intră în vigoare în aceste zile (dacă noul Executiv nu va face modificări în perioada imediat următoare). Pentru o lectură facilă celor nefamiliarizați cu terminologia fiscală le-am grupat în 2 categorii: măsuri favorabile contribuabililor și măsuri nefavorabile contribuabililor, respectiv am făcut câteva comentarii la unele din ele.

Măsuri favorabile contribuabililor

La 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare modificările aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 102/2013, modificări ce schimbă dinnou condiţiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor.

Astfel, potrivit Ordonanței mai sus menționate, din 2014 firmele care realizează venituri din consultanţă si management vor fi încadrate în categoria microîntreprinderilor (adică vor plati impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%) doar cu condiţia ca aceste venituri să nu depășească 20% din veniturile totale.

În cazul în care o microîntreprindere va realiza venituri din consultanţă peste acest prag, aceasta își va pierde statutul de microîntreprindere și va trece la impozitarea pe profit (16%).

Ca urmare a modificărilor introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 102/2013, firmele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii pentru a avea statutul de microîntreprinderi:

Începutul de an a adus o serie de modificări în domeniul microîntreprinderilor. Mai exact, prin OG nr. 8/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie 2013, a fost modificat articolul 1121, litera c) din Codul fiscal, noul său conţinut fiind: „a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro”.

Cu alte cuvinte, pragul de 100.000 eur la venituri existent până anul trecut, prag până la care o societate putea deține titulatura de microîntreprindere, s-a redus la 65.000 eur.

Obligaţia PFA-urilor de a plati CAS pentru veniturile de natură profesională, conform OUG 58/2010 a fost eliminată odată cu intrarea în vigoare a OUG 82/2010, acestea urmând să facă plata CAS conform Legii 19/2000, adică la fel ca înaintea intrării în vigoare a Ordonanţei 58.

Ordonanţa 82/2010, de modificare a OUG 58/2010, prevede că doar veniturile din drepturi de autor şi convenţii civile sunt impuse cu CAS individuale, spre deosebire de OUG 58/2010, în care obligaţia de plată a contribuţiilor individuale era aplicabila asupra tuturor veniturilor nesalariale obţinute de persoanele fizice.

Potrivit OUG 82/2010, beneficiarii de venituri din drepturi de autor şi convenţii civile datorează contribuţii individuale de asigurări sociale de pensii (10,5%) şi şomaj (0,5%) în următoarele situaţii :

În ultimele zile spaţiul public a fost animat de discuţii şi comentarii aprinse pe tema Ordonanţei de Urgenţă 58/2010.

Motivele acestui impact major? Numeroasele erori şi injustiţii introduse de această ordonanţă. Dar nu în ultimul rând faptul că ea afectează în mod direct numeroase personalităţi din viaţa culturală şi artistică a României, respectiv îi afectează pe jurnalişti, în ambele cazuri profesii cu maximă expunere mediatică.

Revolta acestora este absolut îndreptăţită. Singura problemă e că am fost atât de oripilaţi de modul în care aceste noi măsuri fiscale au fost puse în practică, de nesfârşitele cozi la ghişee şi umilinţele asociate acestora, încât ne-am axat aproape exclusiv în discuţii pe această temă şi suntem pe punctul să ne scape o serie de erori mult mai grave, introduse pe fond de acest nou act normativ.