Relaxarea fiscală „abrogată” de planul anticriză

Noul Executiv de la Bucureşti a adoptat în 30 decembrie 2008 o serie de măsuri anticriză, unele din ele abrogând tocmai măsurile anticriză promovate de vechiul Guvern.

Una dintre principalele prevederi anticriză promovate de noul Executiv este tocmai eliminarea facilităţilor fiscale nou introduse, mai precis bonificaţia de 5% la plata anticipată a impozitelor, acordată pentru plata rapidă a obligaţiilor bugetare. O alta măsura de relaxare fiscală eliminată a fost şi cea relativă la prima primită de angajator pentru crearea noilor locuri de muncă.

Noul Executiv de la Bucureşti a adoptat în 30 decembrie 2008 o serie de măsuri anticriză, unele din ele abrogând tocmai măsurile anticriză promovate de vechiul Guvern.

Una dintre principalele prevederi anticriză promovate de noul Executiv este tocmai eliminarea facilităţilor fiscale nou introduse, mai precis bonificaţia de 5% la plata anticipată a impozitelor, acordată pentru plata rapidă a obligaţiilor bugetare. O alta măsura de relaxare fiscală eliminată a fost şi cea relativă la prima primită de angajator pentru crearea noilor locuri de muncă.

Articolul I al Ordonanţei de Urgenţă nr. 192 din 25 noiembrie 2008, privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă prevedea că: “Pentru plata cu cel puţin 10 zile înainte de termenul de plată stabilit conform art. 111 a tuturor obligaţiilor fiscale datorate bugetelor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, contribuabilii beneficiază de o bonificaţie de 5% din valoarea obligaţiilor datorate.”

Articolul III al aceleiaşi ordonanţe reglementa situaţia angajatorilor care creau noi locuri de muncă. Astfel ordonanţa stipula că: “Angajatorii care crează noi locuri de muncă şi care încadrează în muncă, pe locurile de muncă nou-create, şomeri aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni consecutive de la data înregistrării în evidenţa acestor agenţii, beneficiază din bugetul asigurărilor pentru şomaj de o sumă egală cu de 8 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 3 ani.” Cu alte cuvinte era vorba despre o bonoficaţie de 1000 Euro pentru fiecare loc de muncă nou creat pe care era angajat un şomer.

Iată că la mai puţin de o lună de la data publicării in Monitorul Oficial, aceste prevederi, din punctul nostru de vedere benefice pentru mediul economic, sunt însă abrogate de articolul 14 al Ordonanţei de Urgenţă nr. 226 din 30 decembrie 2008, privind unele măsuri financiar-bugetare, articol care prevede expres că: “Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 192/2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a numărului locurilor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 4 decembrie 2008.”