„Reziliența înseamnă modul în care îți recâștigi echilibrul atunci când viața te pune la încercare.”- Steve Marabol
Citește articolulÎn contextul organizațional, se discută din ce în ce mai mult despre lipsa de motivație în rândul angajaților, sentiment care afectează atât starea de bine mentală cât și performanța pe termen lung. Feedback-ul primit în cadrul interviurilor de recrutare despre scopul și motivația angajaților și studiul individual cu privire la reziliență, m-au determinat să aprofundez această caracteristică psihologică. Specialiștii în științele socio-umane, sugerează managerilor să adopte o strategie eficientă, prin care să se îmbunătățească reziliența anagajaților, astfel încât să crească și atașamentul față de organizație.
În acest articol, mi-am propus să dezvolt noțiunea de wellbeing în raport cu organizație și un program de creștere a rezilienței în rândul angajaților din organizație. Consider că succesul fiecăruia dintre noi, indiferent de poziția ocupată în cadrul organizației, depinde de starea psiho-emoțională și reziliența în fața provocărilor.
Starea de bine, cunoscută și sub denumirea de wellbeing este o dimensiune complexă și subiectivă a vieții individuale, care reflectă percepția unei persoane cu privire la echilibrul între viața personală și profesională.
Starea de bine poate fi influențată de o varietate de factori, inclusiv aspecte fizice, mentale, emoționale și sociale ale vieții individului. Printre acestea se numără satisfacția în relațiile interpersonale, realizările personale și profesionale, sentimentul de autonomie și control, conexiunile sociale puternice, sentimentul de scop și semnificație în viață.
Reziliența organizațională se referă la capacitatea organizației de a crea un mediu intern care să sprijine dezvoltarea rezilienței la nivelul angajaților (Brock și Grady, 2002). Reziliența descrie abilitatea indiviziilor de a se adapta la diferite provocări și situații tensionate, în același timp păstrându-și motivația, concentrare și autocontrolul. Capacitatea de a fi rezilient în fața stresului provocat de dificultatea unor sarcini, se poate construi prin conștientizare și efort. Asumarea responsabilității și implicarea în căutarea soluțiilor, poate duce la cultivarea rezilienței. Optimismul și auto-eficacitatea sunt două resurse psihologice, care oferă elan individului de a se implica în sarcini și a fi perseverent în rezolvarea lor.
Relația dintre starea de bine și reziliența angajaților este complexă și este influențată de o serie de factori care interacționează între ei. Iată câțiva dintre acești factori:
Importanța atașamentului față de organizație
George Homans (1950) susţine că există trei factori care conduc la coeziune socială: interacţiunea, activităţile comune şi sentimentele împărtăşite. Homans consideră că pe măsură ce interacţiunea dintre oameni se dezvoltă, crește și sentimentul de apartenență la grup, esențial în dezvoltarea unui atașament securizant.
Sprijinul emoțional oferit de managerii şi colegii de la locul de muncă și implicarea în activități de grup, poate determina apariţia sentimentului de încredere şi de ataşament organizațional. Pe de altă parte, lipsa comunicării eficiente între colegi și departamente și volumul ridicat de sarcini, poate deveni o sursă de stres și lipsă a motivației. Angajații care se simt conectați la organizație sunt mai predispuși să fie motivați, să fie mai loiali și implicați în activități. Allen și Meyer (1990) definesc atașamentul organizațional ca fiind „starea psihologică ce caracterizează gradul în care angajații se simt legați emoțional, cognitiv și comportamental față de organizația lor“. Cultivarea unui atașament organizațional pozitiv poate fi realizată prin intermediul unui leadership implicat, crearea unei culturi organizaționale sănătoase, oferirea de oportunități de dezvoltare personală și profesională și aprecierea efortului angajaților.
Necesitatea unui program wellbeing pentru reziliență
Bunăstarea angajaților este parte integrantă a unui mediu de muncă înfloritor, astfel încât implementarea unui program de creștere a satisfacției și motivației este necesar pentru productivitatea și succesul organizațional. Fluctuația de personal, lipsa de motivație și performanță, instalarea burnout-ului și a depresiei în rândul angajaților sunt doar câteva aspecte negative, care au condus la necesitatea urgentă de schimbare a strategiei la nivel de management pentru creșterea rezilienței și a performanței.
Mai jos am creionat câteva beneficii care pot sta la baza unei strategii structurate de creștere a wellbeing-ului în organizație. Implementarea unei strategii necesită un angajament pe termen lung din partea conducerii și o abordare holistică pentru a asigura că nevoile de wellbeing ale tuturor angajaților sunt luate în considerare și respectate.
Rolul implementării unui program wellbeing în organizație?
Prin urmare, un program de wellbeing în organizații nu numai că contribuie la îmbunătățirea sănătății și fericirii angajaților, dar poate avea și un impact semnificativ asupra performanței organizaționale. Susținerea și promovarea programelor și beneficiilor care susțin bunăstarea angajaților este o investiție în succesul pe termen lung al unei organizații. Prin înțelegerea nevoilor angajaților în ceea ce privește sănătatea fizică, mentală și emoțională, organizațiile pot crea un mediu de lucru pozitiv , în care angajații se simt valorizați și încurajați să-și aducă contribuția maximă.
În anumite situații, angajații din România au dreptul la zile libere, pe lângă zilele de concediu de odihnă anual. Zilele libere de care pot beneficia angajații sunt reglementate de Codul Muncii și legislația în vigoare.
CITEȘTE MAI MULT
Obligația angajatorului de a emite salariaților adeverințe care certifică vechimea în muncă a acestora, precum și dreptul salariaților de a solicita aceste documente, sunt aspecte reglementate de Codul muncii.
CITEȘTE MAI MULT
Vechimea în muncă este diferită de stagiul de cotizare, care reprezintă perioada de timp în care s-au plătit contribuțiile sociale la stat.
CITEȘTE MAI MULT
