Publicitatea agresivă – cum putem reacționa?

Remarcăm în ultima perioadă o explozie de metode de comunicare prin care se face publicitatea. Peste tot, mediul cotidian este “bombardat” cu tot felul de informaţii, pornind de la flyere şi pliante distribuite pe stradă, la ieşirea de la metrou sau în centrele comerciale până la e-mailuri şi SMS-uri.

De multe ori rămâi surprins când primeşti SMS-uri de la diferite companii cu ofertele acestora, produse sau servicii nou lansate, deşi nu ai avut niciodată contact cu respectivele companii sau nici măcar nu ai auzit de acestea. Seamănă puţin cu încălcarea dreptului la păstrarea datelor cu caracter personal, în fond, pentru că și numărul de telefon este o informaţie confidenţială. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu adresa de e-mail.

Astfel, publicitatea intensivă s-a transformat tot mai mult într-o metodă de comunicare neprietenoasă ce denotă un stil dezagreat de public.

Ce trebuie sa ştim?

Remarcăm în ultima perioadă o explozie de metode de comunicare prin care se face publicitatea. Peste tot, mediul cotidian este “bombardat” cu tot felul de informaţii, pornind de la flyere şi pliante distribuite pe stradă, la ieşirea de la metrou sau în centrele comerciale până la e-mailuri şi SMS-uri.

De multe ori rămâi surprins când primeşti SMS-uri de la diferite companii cu ofertele acestora, produse sau servicii nou lansate, deşi nu ai avut niciodată contact cu respectivele companii sau nici măcar nu ai auzit de acestea. Seamănă puţin cu încălcarea dreptului la păstrarea datelor cu caracter personal, în fond, pentru că și numărul de telefon este o informaţie confidenţială. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu adresa de e-mail.

Astfel, publicitatea intensivă s-a transformat tot mai mult într-o metodă de comunicare neprietenoasă ce denotă un stil dezagreat de public.

Ce trebuie sa ştim?

Trimiterea de comunicări comerciale nesolicitate este reglementată în România prin intermediul Legii nr. 365 din 2002, privind comerţul electronic. De asemenea, o reglementare care vizează trimiterea de comunicări comerciale este prezentă şi în Legea nr. 506 din 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Care sunt sancţiunile?

Ipoteza 1 – comerţ electronic

Prin Legea nr.365 din 2002, privind comerţul electronic, încălcarea prevederilor art. 6 (cel referitor la comunicările comerciale) constituie contravenţie, dacă nu este săvarşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei, conform art. 22.

Condiţia principală este aceea că trebuie obţinut anterior şi explicit consimţământul destinatarului.
 Art. 6 alin (1) din Legea nr. 365 din 2002 privind comerţul electronic spune că:
„Efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică este interzisă, cu excepţia cazului în care destinatarul şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări”.
Potrivit art. 7 alin (2) din Hotărârea guvernului 1308 din 2002, privind aplicarea Legii privind comerţul electronic, „consimţământul poate fi obţinut în orice formă şi poate fi probat cu orice mijloc de probă. Sarcina probei revine furnizorului de servicii.”

Cum putem sa reacţionăm?

• În conformitate cu prevederile art. 17, din Legea 365/2002, Autoritatea de reglementare în comunicaţii şi tehnologia informaţiei are competenţa de a soluţiona plângerile formulate de persoanele vătămate.
• În conformitate cu prevederile art. 19, din Legea 365/2002, persoanele vătămate pot solicita instanţei obligarea pârâtului la încetarea oricărei acţiuni sau abţineri contrare prevederilor prezentei legi, interzicerea reluării ei în viitor şi obligarea pârâtului la despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

Ipoteza 2 – apeluri telefonice.

Dacă ne raportăm la prevederile Legii nr. 506 din 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal, nerespectarea prevederilor art. 12 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei, iar pentru societăţile comerciale cu o cifră de afaceri de peste 5.000.000 lei cu amendă în cuantum de până la 2% din cifra de afaceri.

Iată ce prevede Articolul 12 – Comunicările nesolicitate:

„
(1) Este interzisă efectuarea de comunicări comerciale prin utilizarea unor sisteme automate de apelare care nu necesită intervenţia unui operator uman, prin fax ori prin poşta electronică, sau prin orice altă metodă care foloseşte serviciile de comunicaţii electronice destinate publicului, cu excepţia cazului în care abonatul vizat şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări.”

Cum putem sa reacţionăm?

În acest caz, având ca temei de drept Legea 506/2004, pentru situaţia descrisă la art.12, competenţa de constatare şi sancţionare revine instituţiei Avocatul Poporului. Deci, formulaţi o plângere împotriva societăţii care vă agasează şi o îndreptaţi către instituţia indicată.

Ce trebuie sa mai ştim?

Termenul de prescripţie pentru faptele ce fac obiectul Legii 365/2002, se împlineşte la 1 an de la data la care aţi luat cunoştinţa despre agresiunea publicitara.

De asemenea, toate modalităţile de a păcăli consumatorul sunt incluse într-o listă neagră detaliată a practicilor comerciale considerate incorecte în orice situaţie, care sunt sancţionate de ANPC prin Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.

Nu în ultimul rând, e evident că în timp, prin aceste metode, se ajunge la generarea unei reacții de repulsie a publicului faţă de anumite brand-uri ce apelează la astfel de mijloace agresive de promovare. Cu alte cuvinte, putem considera că deşi pe termen scurt există efecte pozitive pentru respectivele companii, pe termen mai lung acestea sunt de cele mai multe ori negative.