Primiți cu taxe noi? Plugușorul, varianta 2025

În ajunul Anului Nou, mediul privat românesc primește o „nouă surpriză”: Ordonanța de Urgență 156/2024, cunoscută și sub denumirea de „ordonanța-trenuleț”, care vine cu o serie de măsuri semnificative ce afectează în mod direct mediul de afaceri din România. Publicată în Monitorul Oficial, aceasta aduce o serie de modificări fiscale, majoritatea având un impact considerabil asupra antreprenorilor și micilor afaceri.

Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

În această arie se aduc mai multe modifcări, şi anume:

• Se reduce plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. Pentru anul 2025 aceast calcul ia în considerare veniturile realizate la data de 31.12.2024. Prin urmare toate persoanele juridice române care la data de 31.12.2024 au realizat venituri de peste 1.243.525 lei vor trece la plata impozitului pe profit de 16%.
• Se elimină condiția de realizare a veniturilor, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de 80%, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
• Se actualizează codurile CAEN pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, se vor avea în vedere și activitățile, principale sau secundare corespunzătoare codurilor CAEN: 6210 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 – Restaurante, 5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 – Alte servicii de alimentație n.c.a..”

Crește impozitul pe dividende

• Se majorează cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Revine impozitul pe construcţii speciale (“taxa pe stâlp”)

• Se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de persoanele juridice române, persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România.

Construcțiile sunt prevăzute la grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, iar taxa se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.

Se elimină facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, sectorul alimentar

• Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, angajații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar nu vor mai beneficia de facilitățile fiscale ce erau prevăzute initial a fi acordate până la final de an 2028.
• Pentru anul 2025 se continuă cu măsura de scutire pentru suma de 300 lei aferentă salariului minim, fără a include sporuri şi alte adaosuri. Însă în domeniul construcţiilor, angajaţii vor pierde facilităţile fiscale specific acestui sector şi nici nu beneficiază de deducerea de 300 de lei (deducere de care beneficiază cei din sectorul agricol şi industria alimentară), deoarece conform noii OUG 156/2025, în acest sector, salariul minim brut se stabilește la 4582 de lei pe lună, iar condiția pentru aplicarea scutirii de taxe pe suma de 300 de lei este aceea ca venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor,  fără a include contravaloarea tichetelor de masă, respectiv indemnizaţia de hrană să nu depășească nivelul de 4.300 lei inclusiv.

Pentru cei din mediul de stat această ordonanţă prevede mai degrabă îngheţarea salariilor şi pensiilor, respectiv ordonanţa prevede reducerea voucherelor de vacanţă la jumătate. Bugetarii vor primi în continuare vouchere de vacanță, în limita a 800 lei cu condiția asigurării de către angajat a unei plăți de 800 lei. Diminuarea va afecta mai ales hotelurile și alte firme din turism, unde se pot face plăți cu aceste vouchere.

Din păcate, aceste măsuri se aplică fără transparență, iar mediul privat este, din nou, cel care va purta greul crizei economice. Ordonanța de Urgență 156/2024 va remodela peisajul economic românesc, punând o presiune uriașă pe micii antreprenori și pe clasa de mijloc. Este evident că aceste schimbări nu țin cont de impactul lor pe termen lung și nu sunt aplicate într-un mod echilibrat, ceea ce face ca doar o parte din populație, în principal mediul privat, să suporte costurile economice ale crizei.

În contextul acestor schimbări, se pune întrebarea dacă există o strategie economică coerentă care să sprijine în mod real redresarea economiei românești. Este necesar ca deciziile economice să fie luate cu un mai mare grad de transparență și să implice în mod echitabil atât sectorul public, cât și cel privat.