Noi schimbări în Codul Fiscal? Este vizată impozitarea venitului

Ministerul Finanțelor Publice a inițiat recent un proiect de Ordonanța prin care se dorește modificarea și completarea Codului Fiscal. Propunerea cuprinde, printre numeroase corelări de natura tehnica cu legislația în vigoare, modificări privind Titlul IV – Impozitul pe venit și Titlul V – Contribuții sociale obligatorii din Codul Fiscal.

Proiectul, publicat în 14 august 2019 pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice la Transparenta decizionala, cuprinde în principal următoarele modificări: 

Modificări generale

Ministerul Finanțelor Publice a inițiat recent un proiect de Ordonanța prin care se dorește modificarea și completarea Codului Fiscal. Propunerea cuprinde, printre numeroase corelări de natura tehnica cu legislația în vigoare, modificări privind Titlul IV – Impozitul pe venit și Titlul V – Contribuții sociale obligatorii din Codul Fiscal.

Proiectul, publicat în 14 august 2019 pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice la Transparenta decizionala, cuprinde în principal următoarele modificări: 

Modificări generale

• În scopul evitării dublei impozitări, modificarea propusa privește regimul fiscal aplicabil în situația schimbării sau transformării formei de exercitare a activității. În acest sens, pentru veniturile din activități independente pentru care venitul net anual se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, se propune neimpozitarea contravalorii bunurilor și drepturilor, inclusiv creanțele neîncasate, care se transfera în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat, în momentul transformării/schimbării activității., în condițiile continuării respectivei activități.
• Totodată, pentru sumele datorate de vechea entitate la data transformării/schimbării, se vor aplica regulile generale de deducere a cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat.
• art. 68, alin. (7) din Codul Fiscal ar urma sa se modifice în sensul includerii în categoria cheltuielilor nedeductibile a celor legate de amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității.
• În situația persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente și/sau drepturi de proprietate intelectuală, care au obligația de plata a contribuției de asigurări sociale și nu au depus Declarația Unica, se propune ca baza de calcul a contribuției de asigurări sociale stabilita de organul fiscal din oficiu sa o reprezinte valoarea a 12 salarii minime brute pe tara, în vigoare la termenul legal de depunere a declarației.
• Se clarifica regimul fiscal al persoanelor fizice care realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat şi nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și au estimat venituri cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară, iar până la termenul prevăzut pentru depunerea Declarației Unice au procedat la corectarea declarației. inițiale, în sensul ca acestea vor datora contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe ţară.
• Se propune a se modifica termenul de depunere a declarației 205 de la 31 ianuarie la ultima zi a lunii februarie pentru anul trecut, așa cum se prevedea înainte de anul 2018.

Venituri din drepturi de autor

• Se vor aduce clarificări pentru stabilirea contribuțiilor de asigurări sociale/asigurări sociale de sănătate în cazul în care se obțin venituri din mai multe surse. Astfel, dacă se realizează venituri de la mai mulți plătitori sub nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, dar cumulate, acestea venituri se situează peste valoarea a 12 salarii minime brute pe țară și au depus la organul fiscal Declarația Unica, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minime brute pe tara, nu se aplica reținerea la sursă a contribuției. În aceasta situație se va aplica sistemul de autoimpunere.
• Nu se va mai aplica regularizarea anuala a contribuției.

 Venituri din activități independente

• Impunerea veniturilor din transferul activelor din patrimoniul afacerii. În prezent, Codul fiscal prevede că se includ în venitul brut câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independenta, exclusiv contravaloarea bunurilor ramase după încetarea definitiva a activității. Proiectul propune sa fie excluse din venitul brut doar contravaloarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității, ramase la încetarea definitiva a activității. Totodată, nu sunt cheltuieli deductibile, cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activității., potrivit legii.

Noi reguli în cazul transformării/schimbării formei de exercitare a unei activități cu aplicabilitate pentru operațiunile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2020.

În prezent, normele de aplicare a Codului fiscal prevăd ca, în cazul schimbării modalității de exercitare a unei activități, precum și al transformării formei de exercitare a acesteia într-o alta forma, potrivit legislației în materie, în condițiile continuării activității, se include în venitul brut al afacerii care urmează sa se transforme/schimbe și contravaloarea bunurilor și drepturilor care trec în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat.

Prin proiectul de ordonanța se propune modificarea acestor prevederi, pentru evitarea unei duble impozitări. Astfel, pentru veniturile din activității. independente pentru care venitul net anual se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în situația transformării/schimbării formei de exercitare a unei activității. potrivit legislației în materie, se propun următoarele reguli:

• nu se include în venitul brut al activității. care urmează sa se transforme/schimbe, și nu este supusa impozitării contravaloarea bunurilor și drepturilor, inclusiv creanțele neîncasate care se transfera în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat;
• pentru cheltuielile reprezentând sumele datorate de entitatea care se transforma/schimba, la data transformării/schimbării, se respecta regulile generale privind deducerea cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat;
• în venitul brut al activității. care urmează sa se transforme /schimbe se include și suma reprezentând contravaloarea bunurilor și drepturilor din patrimoniul afacerii care trec în patrimoniul personal al contribuabilului, la momentul transformării/schimbării activității., operațiune considerata din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la preturile practicate pe piața sau stabilite prin expertiza tehnica.

Venituri din salarii și asimilate salariilor

În materie de ajutoare neimpozabile proiectul propune următoarele:

• includerea în categoria ajutoarelor neimpozabile și a ajutoarelor pentru adopție prevăzute în contractul de munca. În prezent pot fi acordate ajutoare neimpozabile doar pentru naștere, nu și pentru adopția unui copil.
• reformularea prevederilor privind cadourile neimpozabile astfel încât sa rezulte cu claritate persoanele care pot beneficia de aceste cadouri neimpozabile pentru fiecare dintre evenimentele menționate la art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal: în cazul cadourilor în bani și/sau în natura, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoana în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos nu depășește 150 lei:
• cadouri oferite salariaților cat și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
• cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie,
• cadouri oferite salariaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zile de 1 iunie.
• plafonarea serviciilor turistice și/sau de tratament neimpozabile. Astfel, proiectul propune ca serviciile turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de munca, sa fie neimpozabile, în măsura în care valoarea totala a acestora nu depășește într-un an fiscal nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.
• includerea în categoria veniturilor neimpozabile a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității. economice, aflate în patrimoniul persoanelor juridice ce aplica regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activități.
• pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea în România și care obțin venituri sub forma de salarii și asimilate salariilor din străinătate, precum și persoanelor fizice romane care obțin venituri din salarii, ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, se propune reglementarea distincta a obligațiilor de calcul, reținere, plata și declarare a impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale în cazul avantajelor în bani și în natura primite de angajat de la terți, astfel:
  • a. în cazul în care obțin avantaje în bani și/sau în natura de la terți care nu sunt rezidenți fiscali romani, impozitul se calculează, se declara și se plătește de către contribuabil.
  • b. în cazul contribuabililor care obțin avantaje în bani și/sau în natura de la terți care sunt rezidenți fiscali romani, prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, reținere, plata și declarare revin entității respective;
  • c. în cazul contribuabililor care obțin avantaje în bani și/sau în natura de la terți care nu sunt rezidenți fiscali romani, prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, reținere, plata și declarare revin entității respective.

 Venituri din cedarea folosinței bunurilor

• modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din închirierea în scop turistic, de către proprietari a camerelor situate în locuințele proprietate personala, altele decât cele care constituie structuri de primire turistica, potrivit legislației specifice, începând cu 1 ianuarie 2020.
• Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuințele proprietate personala, altele decât cele care constituie structuri de primire turistica, potrivit legislației specifice, reprezintă oferirea posibilității de ședere pentru o perioada de minimum 24 de ore și maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătorește în scop turistic în afara mediului sau obișnuit de viață:
• impunerea veniturilor din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins intre unu și 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, pe baza normei anuale de venit iar în cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat, începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real.
• În cazul contribuabililor care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personala, cuprinsa intre una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, proiectul propune ca nivelul normelor anuale de venit să se stabilească pe categorii de localități, în funcție de amplasamentul locuinței și sa se ajusteze în funcție de următoarele criterii:
  • a) inexistenta mijloacelor de transport în comun rutiere sau feroviare;
  • b) situarea locuinței în mediul rural;
  • c) materialele de construcții din care sunt construite clădirile în care sunt situate camerele sunt altele decât beton sau cărămida;
  • d) lipsa cel puțin a uneia dintre următoarele utilități, de care beneficiază imobilele din care fac parte camerele închiriate prin racordare la rețeaua publica: apa, canalizare, energie electrica, gaz;
  • e) grupul sanitar aferent camerei închiriate nu este pus în exclusivitate la dispoziția turiștilor;
  • f) suprafața camerei închiriate în scop turistic nu depășește 15 mp.

 Venituri din investiții

• redefinirea sursei pentru veniturile din operațiuni cu instrumente financiare derivate, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Codului fiscal. Veniturile sunt considerate ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, dacă sunt realizate printr-un intermediar, rezident fiscal roman la care persoana fizica are deschis contul.
• modificarea prevederilor referitoare la titlurile dobândite în cadrul sistemului stock options plan, pentru corelare cu reglementările ce vizează definirea noțiunii respective în Codul fiscal.
• modificarea termenului de depunere a declarației informative privind totalul câștigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil cat și modificarea termenului de transmitere către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul câștigurilor/pierderilor, în forma scrisa, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal, pana în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior de către intermediari, societăți de administrare a investițiilor sau societăți de investiții autoadministrate. În anul 2019 termenul a fost 31 ianuarie inclusiv al anului următor. Prin proiect se propune revenirea la termenul anterior – ultima zi a lunii februarie.

 Venituri din premii

• preluarea în categoria veniturilor neimpozabile a reducerilor comerciale de preț acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.

 Venituri din alte surse

• includerea în categoria veniturilor din alte surse a indemnizațiilor lunare pentru limita de vârsta acordate persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean, potrivit prevederilor O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ și stabilirea tratamentului fiscal al acestora de la 01 ianuarie 2020;
• reglementarea distincta a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de către cesionari de la Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților ca urmare a valorificării dreptului de creanța dobândit în legătura cu masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013. Prin cesionar se înțelege persoana, alta decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia. Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se retine la sursa, la fiecare plata, de către Casa de Economii și Consemnațiuni.

De asemenea, propunerea de act normativ aduce și clarificări privind data de la care o persoana fizica nerezidenta devine rezidenta în România, respectiv din prima zi a sosirii în România dacă are o prezenta în tara noastră mai mare de 183 de zile sau prima zi în care declara ca centrul intereselor vitale se afla în România.

 Alte propuneri în materie de impozit pe venit:

• modificarea termenului de depunere a declarației unice pentru contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personala, pentru care impunerea este finala – în termen de 30 de zile de la încheierea contractului intre parți și respectiv pana la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori.
• reglementarea obligației de completare și depunere a declarației pentru persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activități independente/activități agricole determinate pe baza normelor de venit sau în sistem real, în termen de 30 zile de la obținerea certificatului.
• acordarea creditului fiscal pentru veniturile din străinătate și în situația în care persoana fizica rezidenta dovedește plata impozitului în străinătate cu documente justificative eliberate de plătitorul de venit/agentul care retine la sursa impozitul sau copia declarației fiscale sau a documentului similar depusa/depus la autoritatea competenta străina însoțita de documentația care atesta plata acestuia. În prezent creditul fiscal se acorda doar dacă plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului străin respectiv.
• modificarea termenului de depunere a declarației 205 – revenirea la ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat. In anul 2019, pentru veniturile din anul 2018, termenul a fost 31 ianuarie.

Surse:

• Proiectul de ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
• site-urile: https://contabilul.manager.ro/; www.calculatorvenituri.ro