Noi reglementări în Codul Muncii pentru protecția salariaților

Codul Muncii (Legea 53/2003) a fost completat cu o nouă cauză de suspendare a contractului individual de muncă care se referă la situația cauzată de decretarea stării de urgență sau de asediu pe teritoriului României.

Mai precis, angajatorul va avea posibilitatea suspendării contractelor individuale de muncă ale salariaților pe durata suspendării temporare a activității și/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Acest lucru presupune că angajatorul, din propria sa inițiativă, fără a fi necesar acordul salariatului, va putea proceda la suspendarea contractului individual de muncă al salariatului, însă numai pe perioada cât are activitatea suspendată sau redusă și numai dacă aceasta s-a datorat unei stării de asediu sau stării de urgență.

Care este impactul asupra salariaților?

În acest caz salariatii vor beneficia de o indemnizație plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menținerii stării de asediu sau stării de urgență.

Indemnizația va fi impozitată și pentru ea se vor plăti contribuțiile sociale obligatorii, conform prevederilor Codului fiscal.

Calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se va realiza de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Pentru indemnizație, impozitul pe venit se determină fără funcție de bază și nu se datorează contribuție asiguratorie pentru muncă.

Ce poate face suplimentar angajatorul?

Dacă bugetul destinat plății cheltuielilor de personal permite, angajatorul poate suplimenta indemnizația cu sume reprezentând diferența de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Legea permite acest lucru, însă credem că este puțin probabil ca un angajator care are activitatea suspendată, prin urmare nu are venituri, să poată angaja sume suplimentare pentru plata angajaților.

Ce facem în situațiile speciale?

Legea prevede două situații și anume:

• cazul în care un angajat are mai multe contracte individuale de muncă, din care cel puțin un contract cu norma întreagă și este activ pe perioada instituirii stării de asediu sau stării de urgență. În acest caz persoana nu va beneficia de facilitatea prevăzută mai sus.
• al doilea caz, cel în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă și toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de asediu sau stării de urgență. De data aceasta, persoana va beneficia de indemnizația din bugetul asigurărilor de șomaj aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.

Care sunt consecințele suspendării asupra angajatilor?

Perioada de suspendare prevăzută în art.52 (1) lit. f) constituie stagiu de cotizare fără plata contribuției în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Pentru stabilirea și calculul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate în acest caz, se va utiliza salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în perioada suspendată.

Cum vor proceda angajatorii?

Angajatorii vor depune, prin poșta electronică, la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a Municipiului București, în raza cărora își au sediul social, o cerere semnată și datată de reprezentantul legal, însoțită de o declarație pe propria răspundere și de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al Ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Documentele se vor depune în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. Plata va trebui făcută în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor urmând ca pata indemnizației către salariați să fie făcută în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a acestor sume.

Este limpede că această procedură va genera un lanț întreg de consecințe negative asupra salariaților întrucât vor primi cu întârziere banii și evident îsi vor achita cu întârziere alte obligații (credite, plăți către furnizorii de utilități servicii, etc.)

Care sunt consecințele suspendării asupra angajatorilor?

Angajatorii nu vor putea desființa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f), pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat, pentru acești salariați, de plata indemnizațiilor prevăzute din bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj.

Angajatorii vor putea fi sancționați în cazul în care nu vor respecta această obligație, sancțiunea constând în returnarea sumelor primite cu titlu de indemnizație pentru posturile desființate.