Nu este o opţiune. Nu este obligatoriu. Este decizia mea şi aleg să fac asta: să fiu motivată. Şi caut în permanenţă impulsurile de care am nevoie să mă meţin acolo.
Unde le găsesc? Fiecare dimineaţă înseamnă o nouă viaţă. Sunt o persoană sănătoasă, am o familie frumoasă, o casă, un job şi mulţi oameni de calitate în jurul meu. Pentru asta sunt recunoscătoare. Am o ţintă şi un obiectiv în tot ceea ce fac şi muncesc mult să le ating. Uneori prea mult şi pentru a nu obosi, caut energie şi entuziasm în tot ceea ce mă înconjoară.
Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec la serviciu. Aproape zilnic părăsesc zona mea de confort, date fiind provocările care nu contenesc să–mi umple agenda. Iar eu vreau să le fac faţă cu succes, să mă auto-depăşesc şi să asist la dezvoltarea mea continuă, atât personală cât şi profesională.
Nu este o opţiune. Nu este obligatoriu. Este decizia mea şi aleg să fac asta: să fiu motivată. Şi caut în permanenţă impulsurile de care am nevoie să mă meţin acolo.
Unde le găsesc? Fiecare dimineaţă înseamnă o nouă viaţă. Sunt o persoană sănătoasă, am o familie frumoasă, o casă, un job şi mulţi oameni de calitate în jurul meu. Pentru asta sunt recunoscătoare. Am o ţintă şi un obiectiv în tot ceea ce fac şi muncesc mult să le ating. Uneori prea mult şi pentru a nu obosi, caut energie şi entuziasm în tot ceea ce mă înconjoară.
Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec la serviciu. Aproape zilnic părăsesc zona mea de confort, date fiind provocările care nu contenesc să–mi umple agenda. Iar eu vreau să le fac faţă cu succes, să mă auto-depăşesc şi să asist la dezvoltarea mea continuă, atât personală cât şi profesională.
Prima şi cea mai puternică motivare la job este faptul că iubesc ce fac. Sunt într-o relaţie cu acest domeniu, al resurselor umane, de peste 11 ani şi simt că ne consolidăm pe zi ce trece. Îmi place mult ce fac şi mă simt responsabilă de tot ceea ce rezultă în urma acţiunilor pe care le întreprind. Dar să te păstrezi 100% motivat la job, este un lucru extrem de dificil şi aici intervine automotivarea. Şi încerc să fac asta de ficare dată când consider că nu sunt pe traseul corect.
M-am întrebat deseori ce mă motivează de fapt. Banii? Aş spune că aceştia au rolul lor, important desigur dar aceştia reprezintă o recompensă, nu mereu un factor motivaţional. Mediu de lucru? Are un rol important şi cred că asta este o regulă general valabilă. Colegii? Da, şi ei fac asta dar indirect, oarecum tot cu ajutorul meu. Controlul? De ce nu? Am o poziţie de conducere, sunt motivată să văd cum echipa mea creşte, se dezvoltă, iar eu ca lider, să am un aport important la evoluţia ei. Posibilitatea de a avansa? Absolut. Acest lucru vine ca o recunoaştere a activităţii de succes.
Încerc să-mi găsesc impulsul pozitiv în tot ce fac şi să iau partea bună din fiecare lucru. Dar oamenii sunt diferiţi astfel că vor fi motivaţi de lucruri diferite. Pe unii îi motivează câteva zile libere, pe alţii un telefon de serviciu performant sau o maşină puternică, asigurări private sau cursuri de formare profesională, nevoia de autorealizare, de a fi „cel mai bun”, etica, integritatea şi lista ar putea continua. Contează şi este important să ne cunoaştem, să ne descoperim, să ştim ce anume ne dorim, ce ne face fericiţi şi să fim capabili să ne automotivăm pentru a ne depăşi condiţia.
În spatele reuşitelor, a eforturilor pe care le depunem zilnic, stă o forţă pe care nu o conştientizăm întotdeauna. Andrew Carnegie spunea: „Oamenii se dezvoltă tot aşa cum se obţine aurul. Trebuie să prelucrezi tone de noroi pentru a obţine o uncie de aur. Dar nu intri în mină să cauţi pământ; intri să cauţi aur.”
Distribuie pe social media