Modificări legislative din 2018 cu privire la salarizare

Ordonanţa nr. 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal aprobată de Guvern în data de 08.11.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 10.11.2017.

Ordonanţa aduce noutăţi importante în ceea ce priveşte atât salariaţii, cât şi angajatorii.

Una dintre modificări, mult mediatizată de altfel, este trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului la salariat. Din numărul total de 9 contribuţii plătite de angajatori şi angajaţi, începând cu anul 2018 vor rămâne 3 contribuţii şi anume:

Ordonanţa nr. 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal aprobată de Guvern în data de 08.11.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 10.11.2017.

Ordonanţa aduce noutăţi importante în ceea ce priveşte atât salariaţii, cât şi angajatorii.

Una dintre modificări, mult mediatizată de altfel, este trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului la salariat. Din numărul total de 9 contribuţii plătite de angajatori şi angajaţi, începând cu anul 2018 vor rămâne 3 contribuţii şi anume:

• contribuţia pentru pensie în condiţii normale CAS – 25%
• contribuţia pentru sănătate CASS – 10%
• contribuţia asiguratorie de muncă CAM – 2,25%

Primele două contribuţii vor fi reţinute de angajator în numele salariatului, iar cea de-a treia, care însumează riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale, revine în sarcina angajatorului. Important de ştiut este faptul că sumele corespunzătoare contribuţiilor vor trebui achitate de angajatori, ca şi în prezent.

Cu alte cuvinte, nivelul contribuţiilor scade cu 2 procente, respectiv din totalul de 39,25% contribuţii plătite la ora actuală la un salariu brut se vor plăti din 2018 un total de 37,25% din care 35% vor fi contribuţii reţinute în numele salariatului şi 2,25% vor fi contribuţii ale angajatorului.

Deși aparent vorbim despre o scădere procentuală (atât în cazul contribuțiilor cât și al impozitului pe venit), datorită faptului că așezarea taxelor se face diferit (aplicat la o bază diferită) în realitate nu vom avea parte de o scădere a poverii fiscale salariale, costul total suportat de societate în cazul în care își va propune să mențină același nivel de venit net al salariaților urmând a fi același (cu variații de regulă nu mai mari de 0,2% +/-). 

Totodată, în aceeași logică fiscală, respectiv prin aplicarea taxelor la altă bază de impozitare, scad şi contribuţiile pentru pensie în cazul muncii în condiţii deosebite sau speciale, după cum urmează:

• pentru condiţii deosebite de muncă contribuţia scade de la 31,3% la 29%
• pentru condiţiile speciale de muncă contribuţia scade de la 36,3% la 33%

O altă modificare este reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceasta se aplică nu numai salariaţilor, ci şi altor categorii de persoane şi venituri: pensionari, persoane fizice autorizate, drepturi de autor, cabinete individuale, chirii, dobânzi, premii, activităţi agricole, arendă, investiţii şi venituri din alte surse.

Afectați în sens negativ de aceste schimbări vor fi în principal angajații din domeniul IT, care în prezent beneficiază de scutire de impozit pe venit. Chiar dacă scutirea se va menține și în viitor, datorită modului de calcul diferit al contribuțiilor, la același cost asumat de societate salariile nete ale acestora vor scădea. În cazul în care angajatorii vor dori totuși să mențină nivelul salarial net actual, aceștia vor trebui să-și asume o creștere a costurilor salariale aferente angajaților respectivi cu aprox 6,7%. 

Alte modificări introduse de OUG nr.79/ 2017 sunt și creşteri în ceea ce priveşte deducerea personală pentru angajaţii cu salarii mici. Deducerea personală se acordă persoanelor fizice care au un venit lunar brut de până la inclusiv 1950 lei, după cum urmează:

• pentru salariaţii care nu au nicio persoană în întreţinere deducerea va fi de 510 lei
• pentru 1 persoană în întreţinere deducerea va fi de 670 lei
• pentru 2 persoane în întreţinere deducerea va fi de 830 lei
• pentru 3 persoane în întreţinere deducerea va fi de 990 lei
• pentru salariaţii cu 4 persoane sau mai multe deducerea personală va fi de 1310 lei

Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare cuprinse între 1951 lei şi 3600 lei deducerile personale sunt degresive faţă de cele menţionate mai sus.

Pentru un venit brut peste 3.600 lei nu se acorda deducere.

Salariul minim brut pe economie va fi majorat începând cu 1 Ianuarie 2018 de la 1450 lei la 1900 lei, această creştere datorându-se transferului contribuţiilor în sarcina exclusivă a salariatului. În consecinţă, salariul net al angajatului nu va înregistra o creştere reală, aşa cum pare la prima vedere, modificarea vizând de fapt venitul brut, respectiv reprezentând exclusiv un artificiu fiscal aferent derivat din schimbarea modului de calcul a contribuțiilor.

În acelaşi timp, principala provocare legată de aceste modificări este pentru angajaţii care au salarii mai mari decât minimul pe economie (adică majoritatea), deoarecere angajatorii vor trebui, începând cu anul 2018, să aducă majorări salariului brut dacă doresc să le ofere acestora acelaşi câştig net pe care îl au prezent. Aceste modificări vor ridica o serie de provocări de natură birocratică și o creștere a costurilor administrative, vor determina renegocieri salariale (modificarea contractului de muncă putând fi făcută doar cu acordul părților), respectiv în unele cazuri vor genera presiuni și tensiuni sindicale, respectiv noi negocieri colective. 

O dată cu creşterea salariului minim pe economie la 1900 lei va creşte şi salariul mediu brut pe ţară care se preconizează a fi în sumă de 3840 lei. Modificarea salariului minim, respectiv a celui mediu vor impacta și calculul unor indicatori, respectiv baza de calculul pentru unele categorii de amenzi sau îndemnizații (care se calculează prin raportare la salariul minim sau mediu), respectiv a anumitor contribuții (ex. contribuția la sanatate pentru persoanele neasigurate, etc.).

Chiar dacă pe fond, în materie de salarizare, impactul acestor modificări asupra angajaților va fi minor, schimbările nu vor avea un impact general pozitiv asupra economiei. Aceasta deoarece pe de o parte contrazic principii de bază din fiscalitate (prin mutarea contribuțiilor exclusiv în sarcina angajatului), generează costuri și complicații de natură administrativă și birocratică ce puteau fi evitate, dar mai ales transmit investitorilor un semnal de instabilitate și lipsă de predictivilitate a mediului fiscal din România.