Modalități de încadrare în muncă a minorilor

Dacă vor să obțină experiență de muncă fără a fi încadrați efectiv în câmpul muncii, minorii pot apela la voluntariat sau internship, ambele activități fiind reglementate de legislația română. În schimb, cei care vor să se angajeze trebuie să știe că legislația în domeniul muncii prevede o serie de drepturi pentru ei, dar și de obligații suplimentare pentru angajator.

1. Voluntariatul

Minorii pot apela la voluntariat pentru a câștiga experiență, iar pentru asta trebuie să semneze un contract de voluntariat cu o organizație care oferă astfel de servicii, altor firme sau instituții de stat.

Legea 78/2014 care reglementează activitatea de voluntariat din România stabilește că voluntariatul nu se plătește, însă perioadele de voluntariat sunt recunoscute ca experiență profesională sau de specialitate. Totuși, organizația-gazdă poate suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport sau alte cheltuieli care apar pentru voluntar în activitatea sa.

2. Internshipul

Cei de peste 16 ani pot urma un internship (excepțional, cu acordul părinților, pot avea și peste 15 ani), în cadrul unei firme cu care nu au mai avut raporturi de muncă sau de serviciu.

Legea 176/2018 privind internshipul prevede că în urma semnării unui astfel de contract internul trebuie plătit, iar indemnizația oferită nu trebuie să fie mai mică de jumătate din salariul minim brut. Această indemnizație se acordă proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată și este supusă impozitării.

Contractul de internship nu poate dura mai mult 720 de ore pe o perioadă de șase luni consecutive, iar internul va lucra în organizația-gazdă sub coordonarea directă a unui îndrumător.

3. Activitatea de zilieri

Cei sub 18 ani pot desfășura ca zilieri activități potrivite cu „dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă (…) și nu le este periclitată starea de sănătate„, aceste prevederi fiind menționate în Legea 52/2011 privind activitatea zilierilor.

Pot fi lucrători zilieri și minorii de cel puțin 15 ani, însă prin activitatea pe care o prestează nu trebuie să le fie încălcat dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială și dreptul la educație.

4. Încadrarea ca salariat

Codul muncii stabilește că o persoană se poate angaja pe baza unui contract individual de muncă de la vârsta de 16 ani, însă, excepțional, cu acordul părinților, pot fi angajați și cei de peste 15 ani.

La locurile de muncă, salariații minori beneficiază de:

• durată maximă de muncă de 6 ore/zi, respectiv, 30 ore/săptămână;

• pauză de masă de cel puțin 30 de minute, dacă durata zilnică de muncă este mai mare de patru ore și jumătate;

• aceleași drepturi ca și salariații adulți (de exemplu: primirea de șomaj, concediu de odihnă sau medical);

• trei zile lucrătoare suplimentare de concediu de odihnă, față de minimul stabilit de 20 de zile lucrătoare prevăzute pentru salariații adulți pe an.

Totuși, legislația în vigoare prevede că aceștia NU pot presta muncă suplimentară, de noapte, în condiții grele, vătămătoare sau periculoase.

5. Venituri din activități plătite

Copiii pot fi plătiți și pentru activități culturale, artistice, sportive, publicitare și de modelling în baza unui contract încheiat între organizator și părinți care să respecte prevederile Codului civil. HG nr. 75/2015 stabilește că dacă minorul are peste 14 ani și a primit încuviințarea părinților, contractul poate fi semnat direct cu el.

Totuși, aceste activități reglementate de HG 75/2015 prevăd și o serie de restricții, mai exact:

În actul normativ este subliniat și faptul că activitatea continuă poate fi prestată timp de cel mult:

• 15 minute, în cazul copiilor care au sub un an;

• cel mult 30 de minute, în cazul celor care au între 1-5 ani;

• cel mult 45 de minute, în cazul celor de peste cinci ani.

După fiecare activitate continuă, copiii au dreptul la pauze scurte de 10-15 minute. Aceștia au dreptul și la o pauza mare de cel puțin 30 de minute, în funcție de vârstă, și pot sa presteze săptămânal activități în cel mult patru zile consecutive.

Copilul trebuie să fie însoțit de un adult pe toata durata prestării activităților.

De asemenea, părinții ai căror copii urmează să câștige bani din reclame, filme, piese de teatru, concerte sau alte activități asemănătoare trebuie să anunțe acest lucru la serviciul public de asistență socială cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de începerea activității.