Hocus Pocus cu înregistrarea în scop de TVA

În decursul aceluiași an, Guvernul României publică un ordin prin care introduce o nouă procedură de înregistrare în scop de TVA, după care îl aborgă.

După o serie de alte măsuri greșite urmate de abrogarea respectivelor de măsuri (ex desființarea și apoi reintorducerea microintreprinderilor, introducerea forfetarului și apoi renunțarea la el, etc.) tocmai ne confruntăm cu o nouă situație paradoxală: publicarea Ordinului 1984/2011, respectiv abrogarea lui prin Ordinul 2795/2011.

Despre ce este vorba?

În decursul aceluiași an, Guvernul României publică un ordin prin care introduce o nouă procedură de înregistrare în scop de TVA, după care îl aborgă.

După o serie de alte măsuri greșite urmate de abrogarea respectivelor de măsuri (ex desființarea și apoi reintorducerea microintreprinderilor, introducerea forfetarului și apoi renunțarea la el, etc.) tocmai ne confruntăm cu o nouă situație paradoxală: publicarea Ordinului 1984/2011, respectiv abrogarea lui prin Ordinul 2795/2011.

Despre ce este vorba?

Până în această vară, oricine își înregistra o societate comercială opta în momentul înregistrării și pentru a fi plătitor sau neplătitor de TVA, respectiv pentru termenul de plată al TVA (lunar sau trimestrial). O procedură simplă si firească. Practic, cu un singur drum, La Registrul Comerțului, întreprinzătorul rezolva ambele probleme, cea a înregistrării legale și cea a înregistrării fiscale, odată cu certificatul de înregistrare al societății primind și numărul de înregistrare fiscală.

După ce în urmă cu un an această procedură a fost deja complicată și practic dublată de crearea unei noi instituții, Registrul Operatorilor Intracomunitari, o instituție în opinia mea inutilă, tipică birocrației românești, în această vară Guvernul României a venit cu o nouă măsură greșită si anume Ordonanța 1984 din mai 2011 prin care a introdus o nouă procedură pentru înregistrarea în scop de TVA.

Noua procedură, neancorată în realitate, a blocat înregistrarea și funcționarea a numeroase societăți, de la publicarea sa și până acum.

În puține cuvinte, după înregistrarea societății întreprinzătorul trebuia să depună un nou dosar la ANAF pentru a solicita înregistrarea ca plătitor de TVA. Procedura era lungă și anevoioasă, presupunând printre altele un control al Gărzii Financiare la sediul social pentru a vedea dacă societatea ai condițiile necesare pentru a-și desfășura activitatea. Evident, de regulă aceasta nu le avea, deoarece, abia înființată din punct de veder juridic și ne-înregistrată în scop de TVA nu putea efectua nici un fel de achiziții (neputându-și deduce TVA-ul aferent). Implicit nu existau dotări la sediul social, nu existau încă nici un fel de contracte cu furnizori, clienti, etc… Caz tipic pentru fabula cu oul și găina. Nu pot activa pentru că nu am cod de TVA, dar nu pot primi codul de TVA că încă nu am dotări să pot funcționa.

Mai mult, la vizita reprezentantului Gărzii Financiare (care evident putea să aibă loc în orice moment), administratorul societății trebuia să fie prezent la sediul social. De neînțeles ce anume controla Garda Financiară, dar fiind că societatea nu a demarat încă activitatea. Nu au înțeles acest demers nici reprezentanții Gărzii Financiare, revoltați că li se umple timpul cu astfel de activității în contextul în care aveau de derulat misiuni de lucru mai importante. Dacă administratorul era o persoana străină, situația era și mai complicată, acesta trebuind să efectueze o deplasare suplimentară în România pentru a o discuție de câteva minute cu reprezentantul Gărzii… despre nimic, evident!

Toți investitorii străini care au trecut prin această nouă procedură au fost impresionați și enervați. Diminuând deja apetitul lor să deruleze afaceri în România. Noua procedură, conjugată cu cea a Registrului Operatorilor Intracomunitari a prelungit practic termenul în care o societate nou înființată poate să și opereze în România cu aproape 2 luni de zile, generând și costuri suplimentare pentru acestea. În contextul în care se presupune că ar trebui să simplificăm birocrația și să atragem investitorii.

Mediul privat a reacționat și a criticat această măsură, mai cu seamă că nu a fost consultat în prealabil cu privire la oportunitatea unei astfel de proceduri.

În final, același Guvern abrogă Ordonanța 1974 din mai 2011 prin Ordonanța 2795 din noiembrie 2011!

Astfel, cu 1 decembrie 2011 se va reveni la vechea procedură de înregistrare! Au fost necesare 6 luni pentru ca Guvernului României să înțeleagă eroarea comisă și să o rectifice. Din păcate nimeni nu și-a asumat responsabilitatea și nimeni nu a fost demis pentru această eroare.

O problema care rămâne totuși nerezolvată este faptul că abrogarea vizează doar societățile care se vor înregistra după 1 decembrie 2011. Astfel societățile înregistrate înainte de 1 decembrie merg încă pe vechea procedură și așteaptă în continuare controlul Gărzii Financiare pentru a primi acordul să se înregistreze în scop de TVA.

Între timp, societățile înființate în decembrie vor avea cod de TVA de la înființare (dacă au solicitat-o la înregistrarea societății) și vor începe să opereze imediat.