Etică și profit

Se poate ca omul de afaceri să se comporte fără a comite păcate? Corelația dintre etică și afaceri suscită interes în societatea românească strict prin prisma arestărilor de răsunet și a vizitelor la DNA a multor nume cunoscute.

Corelația între etică și profit joacă însă un rol principal în evaluarea legitimității morale a activităților economice. O întâlnim atât în doctrina creștină cât și în cultura organizațională a unei companii.

Se poate ca omul de afaceri să se comporte fără a comite păcate? Corelația dintre etică și afaceri suscită interes în societatea românească strict prin prisma arestărilor de răsunet și a vizitelor la DNA a multor nume cunoscute.

Corelația între etică și profit joacă însă un rol principal în evaluarea legitimității morale a activităților economice. O întâlnim atât în doctrina creștină cât și în cultura organizațională a unei companii.

Augustin, gânditorul creștin din secolele IV și V scria că: “ S-ar putea ca omul de afaceri să se comporte fără a comite păcate, dar el nu-i poate face plăcere Domnului”. Cu toate acestea, ceea ce azi ne desparte de această percepție medievală legată de profit, este tot morala creștină care ne spune că există o legătură strânsă între virtuțiile acesteia: modestia, sârguința, cumpătarea, încrederea, pietatea și modul în care sunt distribuite privilegiile și proprietatea. Sf. Apostol Pavel leagă munca cu învățătura despre mântuire. “Mântuirea suferă unde lipsește munca”.

Firmele private exprimă corelația dintre etică și profit prin ceea ce numim: misiune, viziune, cod de conduită a angajatului și responsabilitate socială a companiei.

Codul de conduită, viziunea, misiunea și programele de responsabilitate socială ale corporației sunt strâns legate de obținerea profitului companiei. Aceasta deoarece profitul are legătură directă cu satisfacția clientului, satisfacția clientului este legată de valoarea produsului/serviciului, valoare produsului/serviciului este determinată de abordarea pe care o au angajații companiei față de produs/serviciu. Iar abordarea angajaților are legătura cu mediul în care își desfășoară activitatea. Cu siguranță atmosfera din cadrul companiei este direct determinată de valorile etice asumate și manifestate de chiar cei care conduc sau au fondat compania.

Dacă judecăm etica sistemului capitalist în lumina rezultatelor pe care le dă acest sistem, vom observa că acesta furnizează de multă vreme siguranță materială unui număr mai mare de oameni decât oricare alt sistem economic.

Până la urmă justificarea morală a profitului se bazează pe noțiunea că acesta răsplătește acele activități care sporesc prosperitatea materială de ansamblu a societății: clienți, angajați, proprietari, comunitate locală, stat. Prin urmare, obținerea profitului înseamnă o răsplată justă pentru îndeplinirea unei funcțiuni sociale. Profiturile îi răsplătesc pe oamenii de afaceri care satisfac în mod eficace dorințele legitime ale angajaților, clienților și investitorilor. Din aceste motive companiile depun eforturi mari pentru a-i instrui atât pe manageri cât și pe angajați în privința responsabilității lor morale și sociale.

Aceasta deoarece într-o economie liberă singurul mod de a obține și menține profitul este calea satisfacerii nevoilor altora.

Profitul este așadar, în opinia mea, indisolubil legat de etică.