E criza cel mai bun moment pentru inovație? Există un moment și mai bun pentru asta.

Am auzit de foarte multe ori expresia “criza e cele mai bun moment pentru a inova”. Personal nu cred în totalitate în afirmația asta.

Cu siguranță în momente de criză devenim mai creativi, mai deschiși spre a încerca lucruri noi, sau mai presați să o facem. În momente de criză suntem deja în afara zonei de confort și ne este mai ușor să ieșim din inerție. Nu în ultimul rând, în momente de criză suntem cu simțurile mai ascuțite și mult mai motivați să acceptăm alternative. “Merge și așa” pentru că “așa am făcut mereu” nu mai pare să fie o opțiune.

Dar crizele sunt și momente atipice pentru evoluția ulterioară a lucrurilor. Într-o criză multe din manifestări sunt de moment, fără a genera comportamente sustenabile pe termen lung. Oamenii sunt scoși din zona de confort, nu știu ce va urma, nu știu la ce să se aștepte, așa că acționează foarte diferit. Nu doar de modul în care făceau lucrurile înainte, dar și diferit de modul în care vor face lucrurile pe termen lung. Nu în ultimul rând, crizele sunt momente de contracție, în care resursele financiare aflate la dispoziție pentru a inova sunt limitate, iar disponibilitatea celor care dispun de ele de a le pune în joc, destul de redusă.

Chiar dacă sună frumos, e foarte dificil pentru o companie să inoveze în plină criză. Tendințele de consum pe termen lung sunt încă greu de anticipat, schimbările sunt în curs și direcția lor nu este întotdeauna clară, iar deși nevoile de bază ale oamenilor rămân pe termen lung neschimbate, modalitățile prin care ei și le satisfac depind foarte mult de context, de disponibilitatea unor resurse, sau de restricțiile impuse de fiecare tip de criză. Dar în momentul în care criza dispare, lucrurile încep din nou să se schimbe, iar de data asta noile trenduri devin mult mai evidente.

Așa că e firesc să ne întrebăm: chiar este criza cel mai bun moment pentru inovație?

Eu cred că e un moment mai bun decât cel de bunăstare, apatie, inerție, dar mai puțin bun decât momentul de ieșire din criză, cel în care deja există vizibilitate, există tendințe mult mai clar conturate și resurse mult mai ușor accesibile. Am văzut multe idei “inovative” născute inclusiv în această criză, pe fondul restricțiilor, dar care nu vor fi sustenabile ca business pe termen lung, odată ce restricțiile or să dispară (de exemplu paravanele de protecție pentru scaunele avioanelor). Așadar, cine a jucat cartea viitorului în business doar pe trendurile din această perioadă, fără a privi mai departe, în viitor, s-ar putea ca în curând să aibă o problemă.

Tranziția, un moment și mai bun pentru inovație decât criza

Dacă 2020 a fost cu siguranță un an de criză, 2021 va fi în mod cert un an de tranziție.

Nu mai avem la fel de multe necunoscute ca în 2020, avem deja indicii destul de clare despre pașii și etapele “revenirii”, dar în același timp am și înțeles cu toții că nu vom reveni la “vechea normalitate”, așa cum majoritatea oamenilor își doreau la începutul crizei, ci că va exista o “nouă normalitate” care acum deja începe să se contureze tot mai clar.

În opinia mea acesta e momentul cel mai propice pentru inovație. Tranziția, nu criza. Momentul din criză poate fi “prea devreme”, dar cel de după tranziție poate fi “prea târziu”.

Tranziția, prin definiție, e momentul de trecere de la “ceva” la “altceva”. Asta înseamnă că începem să avem indicatori clari despre “ce va urma”, dacă avem curiozitatea de a investiga și înțelege. Dar nu e doar “cel mai bun moment” pentru inovație, e și cel mai critic. Companiile care vor acționa pro-activ în acest moment vor fi câștigătorii pe termen lung. Cei care vor rămâne în inerție vor risca să iasă complet din piață în anii următori.

Lumea de după 2021 va fi diferită de cea de dinainte de 2019. Dar cu siguranță diferită și de cea din 2020.

Ca să iau cel mai evident exemplu: relațiile de muncă. E evident că ele s-au schimbat radical în această criză, a crescut apetitul pentru munca de la distanță și disponibilitatea companiilor de a accepta acest mod de lucru. Dar odată cu ridicarea restricțiilor, chiar dacă o parte din acest trend va rămâne, el nu va mai fi la fel de pronunțat ca în prezent. O bună parte din cei care lucrează azi remote vor continua să facă asta. Mulți însă vor prefera să revină, măcar parțial la birou. O mare parte din companii vor menține o flexibilitate a modului de lucru, dar la multe din ele va fi reintrodus și un plus de rigoare, față de perioada crizei. În aprilie-mai, în plină criză, lucrurile astea nu erau deloc clare și multe prezumții făcute atunci nu se mai verifică azi. Acum deja se ridică ceața.

Mai mult, criza a crescut accelerat apetitul pentru online și accesibilitatea lui. Până și mama mea, care locuiește la țară și e pensionară, își cumpără acum bunuri online și e chiar încântată de asta. Comportamentul de consum a cunoscut schimbări fundamentale și multe vor dicta trendurile viitoare. Competiția va fi mai acerbă ca oricând, pentru că această criză ne-a învățat deja pe toți că putem accesa produse sau servicii din orice colț al țării sau lumii, la un click distanță. Deci avantajul geografic va deveni tot mai mic, iar atractivitatea produselor sau serviciilor companiilor va fi dictată tot mai mult de cu totul alte criterii. Pentru companii e esențial să înțeleagă rapid care sunt acelea.

2021 e un an critic pentru orice companie care va dori să reziste, dar mai ales să crească în noua realitate. Spre deosebire de criza din 2008, care a fost în mare măsură o criză financiară, acum am avut o criză sanitară, iar resursele financiare sunt disponibile și așteptată să fie accesate. Gradul de economisire al populației e mai mare decât oricând, iar companiile, la rândul lor, au înghețat de teama crizei bugete care acum așteaptă să fie consumate.

Nu în ultimul rând, ne îndreptăm spre o lume cu consumatori mai educați și pretențioși, pentru toate tipurile de servicii, și care așteaptă să fie deserviți de companii cu un mindset mult mai “human centric”.

Ce-ar trebui așadar să facem?

Noile trendurile de consum încep deja să se contureze. Avem vaccinul, avem un orizont mult mai clar ar revenirii din criză, deci am intrat în faza de tranziție spre „noua normalitate”. Mai mult, există resurse financiare care așteaptă să fie accesate. Acesta e momentul ideal pentru inovație!

Criza a spart vechile tipare și a stimulat apetitul pentru nou, iar în paralel incertitudinea se risipește, și acum putem deja să planificăm pentru viitor. Acesta e momentul în care companiile ar trebui să-și concentreze eforturile și resursele în direcția inovației și să investească foarte rapid în cercetări de piață serioase și de calitate pentru a înțelege noile așteptări și comportamentul de consum post-criză al utilizatorilor.Iar pentru toate astea nu e nevoie să inventam roata.

Inovația nu e un miracol, nici o activitate destinată exclusiv celor creativi sau talentați. În inovație există metode și instrumente clare, verificate și în același timp multă rigoare. Așadar, companiile care vor să se miște rapid și eficient în noua realitate ar trebui la rândul lor să folosească metode noi și eficiente de înțelegere profundă a nevoilor clienților, ca de exemplu Jobs-To-Be-Done (JTBD) & Outcome Driven Innovation (ODI), iar apoi să construiască noi produse și servicii identificând cele mai inovative soluții pentru a satisface aceste nevoi. Iar pentru întreg acest proces au de asemenea la dispoziție metode consistente și eficiente pentru inovație cum ar fi Design Thinking (DT).

Unii spun “Nu irosi niciodată o criză”. Eu aș reformula: “Nu irosi niciodată o perioadă de tranziție”. Dacă în criză ai scuze justificate pentru a nu acționa rapid, în perioada de tranziție nu doar că nu mai ai scuze, dar ele sigur n-or să te ajute atunci când vei realiza că ai pierdut startul.

În opinia mea, 2021 va fi cel mai bun an pentru inovație, cu siguranță cel mai bun din acest deceniu. Nu-l irosiți!