Pentru a veni în ajutorul agenţilor economici guvernanţii noştri s-au gândit să ofere o “gura de oxigen” companiilor aflate în dificultate, iar una din măsurile găsite este şi cea materializată prin OUG 39 din 21 Aprilie 2010, prin care se introduce termenul de dobânzi in locul majorărilor de intârziere şi totodată se modifică nivelul acestora pentru plata cu întarziere a obligaţiilor de plată de la 0.1% pe zi de întârziere la 0.05% pe zi de întârziere, conform art.119 alin 1) modificat.
Să vedem aşadar în ce constau modificările.
Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi astfel:
Pentru a veni în ajutorul agenţilor economici guvernanţii noştri s-au gândit să ofere o “gura de oxigen” companiilor aflate în dificultate, iar una din măsurile găsite este şi cea materializată prin OUG 39 din 21 Aprilie 2010, prin care se introduce termenul de dobânzi in locul majorărilor de intârziere şi totodată se modifică nivelul acestora pentru plata cu întarziere a obligaţiilor de plată de la 0.1% pe zi de întârziere la 0.05% pe zi de întârziere, conform art.119 alin 1) modificat.
Să vedem aşadar în ce constau modificările.
Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi astfel:
- pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie;
- dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;
- în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător.
Dacă această ordonanţă de urgenţă s-ar fi limitat doar la această modificare, într-adevar ar fi fost cu adevarat o măsură foarte bună, menită să limiteze creşterea galopantă a datoriilor unui agent economic aflat în dificultate.
Din păcate ordonanţa de urgenţă 39 continuă prin introducerea articolului 120^1, un articol controversat, datorită condiţiilor stipulate pentru introducerea de penalităţi pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale principale. Acestea vor fi calculate în funcţie de următoarele condiţii:
- dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
- dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
- după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.
Un aspect foarte important este şi acela precizat la alin 3) al art.119 al ordonantei de urgenta nr.39 şi anume:
„(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.”
Dobânzi şi penalităţi de întârziere în cazul compensării
Totodată, art.122 din Codul de procedura fiscală care precizează condiţiile în care se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere în cazul stingerii acestora prin compensare se modifică astfel:
„(1) În cazul creanţelor fiscale stinse prin compensare, dobânzile şi penalităţile de întârziere se datorează până la data stingerii inclusiv, astfel:
- pentru compensările la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare;
- pentru compensările din oficiu, data stingerii este data înregistrării operaţiei de compensare de către unitatea de trezorerie teritorială, conform notei de compensare întocmite de către organul competent;
- pentru compensările efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire.
(2) În cazul în care în urma exercitării controlului sau analizării cererii de compensare s-a stabilit că suma ce urmează a se compensa este mai mică decât suma cuprinsă în cererea de compensare, dobânzile şi penalităţile de întârziere se recalculează.
(3) Pentru obligaţiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevăzute de actele normative speciale, data stingerii este data la care se efectuează compensarea prevăzută în actul normativ care o reglementează sau în normele metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.”
Dobânzi şi penalităţi de întârziere în cazul deschiderii procedurii insolvenţei
Prin modificarea art. 122^1 pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolvenţei nu se datorează şi nu se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere după data deschiderii procedurii insolvenţei.
Dobânzi în cazul înlesnirilor la plată
De asemenea ca urmare a modificarii art.123, se precizează că pe perioada pentru care au fost acordate înlesniri la plata obligaţiilor fiscale restante se datorează dobânzi pentru obligaţiile fiscale ce fac obiectul înlesnirii la plată, cu excepţia celor prevăzute la art. 119 alin. (2) care se refera la faptul ca nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.
La art.124 in urma modificării adusa de OUG 39, nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin. (7), de 0,05% pentru fiecare zi de intârziere şi se suportă din acelaşi buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori.
Majorări de întârziere în cazul creanţelor datorate bugetelor locale
Prin introducerea art. 124^1 se precizează faptul că pentru neachitarea la termenul de scadentă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale,se datorează dupa acest termen, majorari de intarziere, iar nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează dobândă.
Nivelul dobanzii este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
De asemenea se modifica alin 4) al articolului 185 astfel:
Pentru creanţa înscrisă în titlul executoriu, debitorul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, începând cu ziua următoare datei comunicării titlului executoriu către debitor şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
Dispoziţiile prezentului cod privind stabilirea şi calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sunt aplicabile în mod corespunzător.
Dobânzile şi penalităţile de întârziere recuperate de autoritatea competentă din România se transferă autorităţii solicitante, în condiţiile alin. (3).”
Distribuie pe social media