Ne jucăm cu cuvintele? Au cuvintele vreun impact asupra persoanei cu care comunicăm? Au vreun impact asupra noastră? Ne bucurăm din pricina cuvintelor? Suferim din cauza lor?

S-a întâmplat vreodată ca un cuvânt sau propoziţie să îţi schimbe starea emoţională? Să îţi influenţeze decizia? Sau poate chiar viaţa pe termen lung?

Poate că da, poate doar în parte sau poate deloc.

Profesorul Albert Mehrabian este cunoscut ca unul dintre cei mai de seamă cercetători în comunicare. Acesta a furnizat teoria, deseori citată, conform căreia în procesul de comunicare mesajul non verbal are impactul cel mai mare în detrimentul tonului sau al cuvintelor. O exemplificare, simplă dar mai exactă, a teoriei lui Mehrabian ne spune că:

Ne jucăm cu cuvintele? Au cuvintele vreun impact asupra persoanei cu care comunicăm? Au vreun impact asupra noastră? Ne bucurăm din pricina cuvintelor? Suferim din cauza lor?

S-a întâmplat vreodată ca un cuvânt sau propoziţie să îţi schimbe starea emoţională? Să îţi influenţeze decizia? Sau poate chiar viaţa pe termen lung?

Poate că da, poate doar în parte sau poate deloc.

Profesorul Albert Mehrabian este cunoscut ca unul dintre cei mai de seamă cercetători în comunicare. Acesta a furnizat teoria, deseori citată, conform căreia în procesul de comunicare mesajul non verbal are impactul cel mai mare în detrimentul tonului sau al cuvintelor. O exemplificare, simplă dar mai exactă, a teoriei lui Mehrabian ne spune că:

• 7% din impactul unei mesaj referitor la sentimente şi atitudini aparţine cuvintelor
• 38 % din impactul unui mesaj referitor la sentimente şi atitudini aparţine tonului
• 55 % din impactul unui mesaj referitor la sentimente şi atitudini aparţine mesajului non verbal

Observaţi că această teorie să referă la impactul în cazul unei mesaj filtrat de sentimente şi convingeri personale. La toate cursurile de comunicare, atunci când le cer cursanţilor să definească cuvinte comune, dar cu conotaţie emoţională puternică, cum ar fi: iubire, părinte, cămin, partener, primesc tot atâtea definiţii câte persoane sunt în sală. Pentru un singur simplu cuvânt. Fiecare cuvânt recepţionat de noi este tradus automat prin propriul filtru mental. În situaţia în care nu există concordanţă între cuvinte şi ton sau limbaj non verbal, apare confuzia. Astfel, gesturile şi tonul interlocutorului vor avea impact mai mare asupra noastră. La acest aspect se referă teoria lui Mahrabian.

Ce se întîmplă totuşi cu impactul cuvintelor?

Uneori sunt tentat să mă întreb ce rost au cuvintele? Dar îmi amintesc mereu cât de mult înseamnă “Mulţumesc”, “Iartă-mă”, “Te iubesc”. In relaţia intimă, cuvintele au trecerea cea mai mare. In iubire, cuvintele creeaza si dau aripi.

Aproape la fel şi în dialogul interior. Am încercat în timpul unui joc de biliard să verific impactul cuvintelor, mi-am spus deseori ” AH, e o poziţie prea dificilă nu voi reuşi”, care credeţi că a fost rezultatul? Nu am reuşit. Mi-am spus şi “Acum reuşesc, e simplu” Ei bine…aproape am reuşit.

Cuvintele cu toată conotaţia lor diferită, rostite pe tonalităţi diferite sau însoţite de gesturi rămân nestematele sau cărbunii dialogului dintre oameni. Cred că e bine să ascultăm atenţi conotaţia pe care o acordă celălalt cuvintelor care au impact asupra noastră. Filtrul personal, cum înţelegem şi interpretăm cuvintele ne dă de fapt starea de bine sau de nefericire. Din acest motiv felul în care ascultăm: selectiv, indiferent, atent sau empatic determină starea afectivă.

Cuvântul parcurge un drum lung de la tine la cel cu care comunici. Ce intenţionezi să comunici, ce comunici, ce înţelege celălat că ai dorit să comunici, ce acceptă că ai comunicat şi ce reţine din ce ai comunicat e drumul parcurs de cuvinte. Destul de lung, nu-i aşa?

Filtrul nostru mental, adică felul în care percepem ce ne comunică celălalt, este singurul instrument care poate transforma cuvintele în nestemate sau cărbuni. Propria noastră percepţie dă emoţie cuvintelor.

În egală măsură suntem responsabili să clarificăm drumul parcurs de cuvintele transmise de noi spre ceilalţi.

Un “Mulţumesc” e atât de diferit de un “Mulţumesc, Ana” .

Vă invit să vă jucaţi cu cuvintele dar cu grijă, empatie şi asertivitate.