Condițiile în care se pot angaja zilieri și modificările legislative survenite

Legea nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități desfășurate de zilieri a suferit noi modificări, introduse din luna iunie prin Legea nr. 18/2014. Astfel, dacă până la intrarea în vigoare a acestei legi angajarea se putea face doar de către persoane juridice, acum calitatea de beneficiar poate fi deținută și de o persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau familială.

Legea nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități desfășurate de zilieri a suferit noi modificări, introduse din luna iunie prin Legea nr. 18/2014. Astfel, dacă până la intrarea în vigoare a acestei legi angajarea se putea face doar de către persoane juridice, acum calitatea de beneficiar poate fi deținută și de o persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau familială.

Raportul dintre zilier (persoană fizică, cetățean român sau străin, care are capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate, cu caracter ocazional) și beneficiar se stabilește fără încheierea unui contract de muncă, durata activității ocazionale fiind de minimum o zi și maximum 90 de zile într-un an calendaristic, corespunzător cu 8 ore de muncă pe zi și fără a se depăși 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori. Activitățile cu caracter ocazional sunt considerate a fi acele activități desfășurate în mod întâmplător, sporadic sau accidental și care nu au caracter permanent. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă. 

Ca regulă, zilierii minori pot presta astfel de activități odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, dar există și excepții, astfel încât minorul cu vârstă cuprinsă între 15 și 16 ani poate fi angajat și el, dar doar cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, fără a-i fi periclitate dezvoltarea și sănătatea personală.

Să trecem în vedere și obligațiile pe care le are angajatorul care utilizează zilieri:

• înființarea Registrului de evidență al zilierilor, pe care să îl păstreze la sediu și/sau la punctele de lucru. Distribuirea acestor registre se face la cerere și contra cost de Inspecția Muncii prin ITM-uri;
• completarea Registrului de evidență al zilierilor înainte de începerea activității, pentru toți zilierii, cu următoarele precizări: datele de identificare ale angajatorului, data fiecărei zi de lucru a zilierului, numele, inițiala tatălui și prenumele zilierului, actul de identitate, CNP-ul, semnătura acestuia înainte de începerea activității și după instructajul făcut, locul explicit al activității, remunerația brută convenită între părți, remunerația netă plătită – după scăderea impozitului pe venit (în cotă de 16%), semnătura de confirmare pentru primirea remunerației cuvenite;
• prezentarea lunară către ITM-ul unde își are sediul, până cel târziu la data de 5 ale lunii, a unui extras al Registrului de evidență al zilierilor;
• asigurarea sănătății și securității în muncă a zilierilor;
• instruirea zilierilor înainte de începerea activității;
• comunicarea de îndată către ITM-ul pe raza căruia s-a produs orice eveniment în care au fost implicați zilieri;
• înregistrarea accidentelor de muncă suferite de zilieri.

Să subliniem faptul că activitatea desfășurată de zilieri nu le conferă acestora calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Noile dispoziții privind zilierii stabilesc, de asemenea, că în cazul unui accident soldat cu accidentarea zilierului, angajatorul va plăti toate cheltuielile aferente îngrijirii medicale a acestuia. Mai mult decât atât, tot angajatorul va plăti și costurile aferente înmormântării zilierului, însă doar dacă decesul se produce din vina sa.

Calculul și reținerea impozitului pe venituri din salarii datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la data fiecărei plăti a remunerației brute zilnice. Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat și reținut se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Bneficiarii care încalcă prevederile privind reținerea și virarea impozitului riscă amenzi de până la 20.000 de lei.

Totodată, au fost aduse modificări în favoarea zilierilor privind remunerația acestora. Dacă până în luna iunie cuantumul nu putea fi mai mic de 2 lei/oră și nici mai mare de 10lei/oră, în prezent tariful pe oră al zilierului este raportat la salariul minim pe țară.

Astfel, salariul minim brut pe țară este de 900 lei, ceea ce înseamnă că și remunerația zilierilor trebuie să fie de cel puțin 5,3 lei pe oră. În cadrul noilor reglementări nu mai este stipulată limita maximă ce se poate acorda zilierilor, ci doar tariful minim care nu poate fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului de bază minim.

În ceea ce privește plata remunerației, dovada acesteia se face prin semnătura zilierului in Registrul de evidență a zilierilor. De asemenea, reglementările aplicabile din 17 iunie dau beneficiarului posibilitatea de a-i plăti zilierului remunerația și la sfârșit de săptămână, nu doar la finalul fiecărei zile de lucru, însă cu o condiție: zilierul și angajatorul trebuie să semneze un acord în acest sens. Aceleași reguli introduc și posibilitatea plății electronice, această modalitate de plată urmând a fi stabilită prin normele metodologice de aplicare a noilor dispoziții.

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională:

• agricultură, vânătoare și servicii anexe, cu excepția crescătorilor de animale in sistem semiliber, tradițional și transhumanță;
• silvicultură, cu excepția exploatării forestiere;
• pescuit și acvacultură;
• colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase;
• recuperarea materialelor;
• comerț cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii;
• activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor;
• publicitate;
• activități de interpretare artistică – spectacole.
• activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste;
• activități desfășurate în sere, spații verzi, parcuri și grădini zoologice;
• hoteluri și alte facilități de cazare;
• activități ale bazelor sportive;
• activități ale cluburilor sportive.