Noi condiții legate de scutirea de TVA a livrărilor intracomunitare

Legislația privind scutirea de TVA a livrărilor intracomunitare de bunuri se va modifica începând cu 1 ianuarie 2020, dacă aspectele convenite de Consiliul miniștrilor economiei și finanțelor din UE (ECOFIN), vor fi adoptate de Consiliul UE.

De ce această modificare?

Modificarea apare în contextul deficitului de TVA la nivel comunitar, implementarea taxării inverse generalizate fiind probabil cea mai importantă măsură pentru combaterea fraudelor în materie de TVA. Ce înseamnă această taxare inversă? Taxarea inversă reprezintă transferarea răspunderii pentru plata TVA din sarcina furnizorului sau a prestatorului în cea a clientului.

Recent a fost aprobată printr-o Ordonanța de Urgență (OUG 89/2018) reducerea cotei taxei pe valoarea adăugată pentru turism și activitățile conexe. Astfel serviciile care cad sub incidența noii reglementări sunt următoarele: 

După mai multe discuții și tergiversări legate de introducerea obligativității caselor de marcat cu jurnal electronic acestea vor deveni foarte curând realitate, iar casele de marcat cu rolă vor deveni istorie.

ANAF a elaborat recent un ghid care are vine în sprijinul agentilor economici și oferă informații complete despre tot ceea ce presupune dotarea cu noile case de marcat: termene limită, reguli de transmitere a datelor, obținerea numărului unic de identificare și verificarea unei case de marcat în evidența ANAF.
 Acest ghid se adresează utilizatorilor de aparate de marcat electronice fiscale, producătorilor/importatorilor/persoanelor juridice române care achiziţionează din statele membre ale Uniunii Europene aparate de marcat electronice fiscale, respectiv distribuitorilor autorizaţi, unităților acreditate pentru service.

Noile termene de când trebuie folosite casele de marcat cu jurnal electronic sunt:

Legea care permite ridicarea dividendelor în timpul anului a fost votată. Pe principiul toamna se culeg roadele, probabil prin luna septembrie – octombrie a acestui an vom putea deja culege “roadele” afacerii.

În 12 iulie a fost publicat actul normativ (Legea nr. 163/2018) ce modifica procedura de plata a dividendelor, respectiv permite repartizarea profitului între asociații unei companii și trimestrial, în limita profitului contabil net realizat, după depunerea prealabilă a unei situații financiare interimare.

Primim de multe ori întrebări legate de abateri disciplinare și procedura cercetării disciplinare, așa că ne-am propus ca în acest articol să facem o sinteză a principalelor lucruri pe care ar trebui să le știți atunci când vă intersectați cu astfel de subiecte.

Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca, constând într-o acțiune sau inacțiune săvârșită de către salariat. Prin aceasta au fost încălcate norme legale sau regulamentul intern, prevederile contractului individual de muncă, ale contractului colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Primul articol dedicat cercetării disciplinare este articolul 247 din Codul Muncii, articol care prevede foarte clar că angajatorului îi revine prerogativa disciplinară, cu dreptul de a aplica, conform legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.

La finalul lunii martie a fost promulgată Legea 81/2018 cu privire la reglementarea activității de telemuncă, acest domeniu fiind în sfârșit reglementat și în țara noastră.

Au existat discuții la nivelul Uniunii Europene privind reglementarea acestei activități înca din anul 2000, însă aceasta s-a materializat pentru prima dată abia în anul 2002 prin adoptarea „Acordului Cadru asupra Telemuncii” de către partenerii sociali de la nivelul Uniunii Europene. Începând din acel moment, la nivelul Uniunii Europene s-a vizat în principal creșterea modernității la nivelul relaților de muncă în perspectiva evoluției competitivității și productivității întreprinderilor.

La nivel național, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților pe data de 28 februarie, fiind ulterior promulgat pe 29 martie și a intrat în vigoare începând cu data de 5 aprilie. 

Parlamentul European și Consiliul Europei au adoptat în data de 27 aprilie 2016 Regulamentul UE2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Prevederile lui vor fi aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene începând cu data de 25 mai 2018.

Parlamentul European și Consiliul Europei au adoptat în data de 27 aprilie 2016 Regulamentul UE2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, cunoscut și ca Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR). Prevederile lui vor fi aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene începând cu data de 25 mai 2018.

“Dacă analizăm magnitudinea la care schimbările din legislație vor afecta bunul mers al afacerilor din Europa putem spune că asistăm la o adevărată revoluție în domeniu”, susțin specialiștii.

Regulamentele europene, spre deosebire de directivele precedente cu care ne-am obișnuit deja, nu au nevoie de legi naționale care să transpună prevederile în legea fiecărui stat al Uniunii Europene și intră în vigoare fără nicio formalitate, în toate statele UE.

Odată cu trecerea contribuțiilor de la angajator în sarcina salariatului, la începutul lui 2018, termenul de transmitere a modificărilor salariilor brute s-a prelungit până la data de 31.03.2018 urmând ca, începând cu data de 1 Aprilie a acestui an, termenul de transmitere a modificărilor privind salariul brut să revină la vechiul termen de 20 de zile lucrătoare cum era până în 6 August 2017.

În Monitorul Oficial publicat la data de 30 martie prin Ordonanță de Urgență – O.U.G. nr.25/2018, au apărut, cu aplicabilitate de la 01 Aprilie, câteva modificări fiscale interesante, printre care:

• faptul că se introduce posibilitatea ca o societate cu cifra de afaceri sub 1 milion de euro să fie din nou plătitoare de impozit pe profit dacă are cel puțin 2 angajați și 45.000 lei capital social:

  CITEȘTE MAI MULT

Perioada sărbătorilor pascale vine cu o veste bună pentru salariați – Vinerea Mare va fi zi liberă legală! Românii se vor putea bucura astfel în acest an de 4 zile de vacanţă, în perioada 6-9 aprilie 2018.

Marţi a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr.64/2018 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, care prevede adăugarea acestei noi zile de sărbătoare legală și nelucrătoare în lista celor deja existente în Codul Muncii.

În situaţia în care există angajaţi care aparţin altor culte religioase, altele decât cele creştine, aceştia au dreptul la 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale declarate, conform Art. 139, alin. 2 din Codul Muncii.

Anul 2018 aduce schimbări pe toate planurile, inclusiv în ceea ce priveşte Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor şi transmiterea acestuia la ITM prin intermediul platformei Reges. Conform Hotărârii Guvernului nr. 905/2017, publicată în data de 19 decembrie 2017 în Monitorul Oficial nr. 1005, există reglementări în privinţa noilor termene de transmitere a modificărilor elementelor contractuale.

Astfel, în luna august 2017 s-a introdus o nouă regulă care prevedea ca schimbarea oricărei clauze contractuale să fie înregistrată şi transmisă către ITM cel târziu cu o zi înainte de data intrării în vigoare a acesteia, înlăturând astfel prevederile Codului Muncii care stipulau perioada de 20 de zile.

Anul 2018 a debutat cu foarte multe schimbări în plan fiscal, cuprinse în diferite acte normative. Din acest motiv încercăm să facem o scurtă recapitulare a modificărilor legislative ce au loc în acest an şi o reamintire a principalelor verificări şi declaraţii ce trebuie făcute la început de an:

Odată cu ultimele modificări de natură fiscală au aparut noutăți în ceea ce priveste regimul microîntreprinderilor. Acestea vizează plafonul până la care o firmă va datora impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aplicarea regimului și de către firme din domenii exceptate acum și imposibilitatea companiilor cu un anumit capital social de a trece la plata impozitului pe profit. Modificările recente includ și măsuri cu privire la combaterea externalizarii profiturilor realizate de companiile multinaționale.

Potrivit OUG nr. 79/2017, publicată în 10 noiembrie, de la 1 ianuarie 2018 crește plafonul până la care o societate devine plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, și anume, de la 500.000 euro (cât este în prezent) la 1.000.000 de euro.

Ordonanţa nr. 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal aprobată de Guvern în data de 08.11.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 10.11.2017.

Ordonanţa aduce noutăţi importante în ceea ce priveşte atât salariaţii, cât şi angajatorii.

Una dintre modificări, mult mediatizată de altfel, este trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului la salariat. Din numărul total de 9 contribuţii plătite de angajatori şi angajaţi, începând cu anul 2018 vor rămâne 3 contribuţii şi anume:

Începutul lui 2018 va aduce noutăți și în legătură cu pragul de la care o societate este obligată să devină plătitor de TVA.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent o Decizie prin care România poate acorda o scutire de la plata TVA persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte echivalentul în monedă naţională a 88.500 EUR la cursul de schimb din ziua aderării.

În prezent se aplică scutirea de la plata TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 65.000 EUR, iar în lipsa acestei decizii/derogări de la 1 ianuarie 2018 România ar fi trebuit să revină la vechiul plafon de scutire, respectiv 35.000 EUR.

Decizia se va aplica de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2020, sau până la data intrării în vigoare a unei directive de modificare a dispoziţiilor articolelor 281-294 din Directiva 2006/112/CE, dacă această dată este anterioară.

În ședința de Guvern de joi, 20 iulie, a fost adoptat un act normativ prin care se implementează plata CAS şi CASS de către angajator la nivelul salariului minim pe economie și pentru contractele part-time.

Așadar, în baza acestei Ordonanțe, angajatorii vor fi obligați să achite contribuțiile sociale și de sănătate la nivelul salariului minim pe economie și în cazul contractelor cu timp parțial de lucru.

Măsura este luată chiar dacă salariul angajatului part-time, aferent numărului de ore lucrate, este mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. Astfel, de exemplu, dacă angajatul part-time caștigă 600 de lei brut, angajatorul va fi obligat să plăteasca contribuția pentru pensii și sănătate la valoarea salariului minim de 1450 de lei brut.

Ștampila, o relicvă a sistemului comunist, părea atât de înrădăcinată în cultura noastră instituțională, încât în pofida unor prevederi legale care deciseseră în urmă cu 2 ani de zile eliminarea ei, continua să se perpetueze. 

În Legea nr. 316/2015 exista un paragraf care elimina deja obligația persoanelor juridice de a aplica ștampila pe cereri, declarații sau alte documente în relația cu instituțiile sau autoritățile publice. Cu toate acestea, o mare parte din angajații din sectorul public continuau să solicite, în mod abuziv, aplicarea ștampilei pe aceste documente. 

Se pare totuși că epoca ștampilei va apune la finalul lunii iulie.

În data de 30 iunie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 507 o Ordonanță de Guvern care nu doar că reafirmă lipsa obligativității ștampilei, ci califică fapta funcționarilor de a cere aplicarea ștampilei drept un abuz. 

Începând cu anul 2017 au avut loc o serie de modificări legislative. Unele au aplicabilitate de la 1 Ianuarie, altele de la 1 Februarie. Le-am grupat pe câteva categorii principalele:

Impozitul pe profit

• contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare vor fi scutiţi de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate;
• se prelungeşte termenul pentru scutirea de impozit privind profitul reinvestit în echipamente tehnologice, calculatoare, electronice şi echipamente periferice, precum şi în programe informatice.

Impozitul pe veniturile microintrepinderilor

Începutul anului 2017 aduce câteva modificări ce îi vizează pe angajatori şi pe angajaţi.

Începând cu 1 Februarie 2017 salariul minim brut pe economie va creşte de la 1250 lei/lună la 1450 lei/lună pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună. Nerespectarea legii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei până la 2000 lei pentru fiecare contract individual de muncă încheiat cu un salariu sub minimul stabilit.

Începând cu 1 Ianuarie 2017 a fost introdusă plafonarea bazei de calcul a contribuţiei individuale de asigurări de sănătate a salariatului la 5 salarii medii brute pe economie. Această plafonare se aplică salariul mediu brut pe economie stabilit pe anul 2016, adică 2681 lei, salariul mediu brut pe ţară pe anul 2017 nefiind stabilit deocamdată.

Noul Cod Fiscal (adoptat prin Legea nr. 227/2015) cu completările ulterioare (în principal OUG nr.84/2016) prevede și o serie de măsuri importante cu aplicare de la 1 ianuarie 2017.

Iată care sunt schimbările care intră în vigoare în aceste zile (dacă noul Executiv nu va face modificări în perioada imediat următoare). Pentru o lectură facilă celor nefamiliarizați cu terminologia fiscală le-am grupat în 2 categorii: măsuri favorabile contribuabililor și măsuri nefavorabile contribuabililor, respectiv am făcut câteva comentarii la unele din ele.

Măsuri favorabile contribuabililor

Începând cu data de 1 ianuarie 2017 cota de TVA va scădea de la 20% la 19% conform prevederilor Codului Fiscal.

În prezent cotele de TVA aplicabile sunt:

Schimbările apărute odată cu noul Cod Fiscal fac din 2016 cel mai avantajos an pentru încasarea dividendelor. Impozitul pe dividende s-a redus, de la 16% la 5%. De această facilitate se poate beneficia doar în 2016.

Așadar, dacă nu ați făcut-o deja, mai puteți beneficia de această facilitate fiscală doar în luna Decembrie a acestui an.

La finalul lunii octombrie 2016 a fost votată în Parlament legea prin care sunt anulate peste 100 de taxe, în principal din categoria taxelor cu valori mici și asietă fiscală mare. 

Taxele cuprinse în proiectul legislativ sunt:

1. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului – 20 de taxe:

Anul trecut proiectul de lege care prevedea că ”ziua de 24 ianuarie, când s-a înfăptuit, în 1859, Unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei, se declară sărbătoare naţională legală şi va fi denumită 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române” a fost aprobat în plenul Senatului cu 87 de voturi “pentru”, şase “împotrivă” şi şase abţineri. Dar acest lucru nu a însemnat că angajaţii vor avea o zi liberă, deoarece Codul Muncii nu s-a modificat.

Anul acesta Camera Deputaţilor a adoptat legea prin care această zi este declarată zi liberă nelucrătoare cu 209 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi două abţineri. Astfel data de 24 ianuarie se adaugă celorlalte sărbători legale: 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, 1 Decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun.