Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea legii şomajului (Legea 76/2002) a adus începând cu luna octombrie 2013 noutăţi legislative în beneficiul persoanelor înscrise în sistemul asigurărilor pentru şomaj.
Statul a decis să acorde şomerilor aşa numitele prime de mobilitate, adică prima de încadrare şi prima de instalare.
Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea legii şomajului (Legea 76/2002) a adus începând cu luna octombrie 2013 noutăţi legislative în beneficiul persoanelor înscrise în sistemul asigurărilor pentru şomaj.
Statul a decis să acorde şomerilor aşa numitele prime de mobilitate, adică prima de încadrare şi prima de instalare.
Începând cu data de 01 ianuarie 2014 a intrat în vigoare un nou impozit, impozitul pe construcţiile speciale conform noilor reglementări ale Codului fiscal.
Impozitul pe construcţiile speciale se datorează de către:
persoanele fizice române;
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Fac excepţie:
instituţiile naţionale de cercetare- dezvoltare;
instituţiile publice;
asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.
Impozitul pe construcţii se datorează către bugetul de stat pentru acele construcţii la care nu se plăteşte deja impozit la bugetul local conform art. 296^33 – 296^36 din Codul fiscal.
În sfârșit vești mai bune pentru contribuabili dinspre Administrația Financiară!
În 28 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial (Partea I, nr. 151) OUG nr. 8/2014, care a modificat prevederile referitoare la poprire cuprinse în Codul de procedură fiscală. Ordonanța a intrat în vigoare la aceeaşi dată.
Care este noutatea?
Iată cea mai imporantă prevedere pentru contribuabili cuprinsă în OUG nr. 8/2014: „Pentru stingerea creantelor fiscale, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriți prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, prevederile alin. (5) aplicându-se în mod corespunzator. În acest caz, prin excepție de la art. 145 alin. (1), poprirea nu poate fi înființata înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării somației„.
Operaţiunea de compensare reciprocă de datorii şi creanţe în valută nu este reglementată în mod expres prin Regulamentul valutar al BNR. Tocmai de aceea nu se regăsesc nici formulare speciale de compensare aşa cum sunt cele utilizate între parteneri stabiliţi pe teritoriul României.
De asemenea, prin legislaţia bancară nu este reglementată nici procedura de compensare între o persoană juridică rezidentă şi o persoană juridică nerezidentă.
Acceptul compensării datoriilor reciproce între o persoană juridică rezidentă şi partenerul extern se poate dovedi atât în baza unei clauze stipulate în contractul încheiat cu partenerul extern, cât şi pe baza unei corespondenţe sub orice formă (format hârtie, electronic, prin e-mail, fax, etc.) între cei doi parteneri de afaceri din care să rezulte valoarea creanţelor şi datoriilor. Din această corespondenţă în formă scrisă trebuie să rezulte în mod detaliat:
Fluxurile de numerar sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi, informaţiile privind trezoreria sunt disponibile în bilanţul contabil.
De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.
Societatea prezintă situaţia fluxurilor de numerar pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar.
Una dintre cele mai importante proceduri care se fac cu ocazia închiderii anului, pentru o societate care are activitate, este inventarierea patrimoniului. Un punct important în efectuarea inventarierii patrimoniului o reprezintă inventarierea creanțelor și datoriilor față de clienți/ furnziori care trebuiesc verificate şi confirmate pe baza „Extrasului de cont“ sau prin orice altă modalitate.
La scăderea din evidență a creanțelor și datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entitățile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.
Termenele de prescripție ale datoriilor diferă în funcție de calitatea pe care o are creditorul. Atunci când este vorba de stat, datoriile se prescriu în termen de 5 ani, în timp ce, în cazul oricăror alte datorii, termenul de prescripție este de 3 ani.
Concurența este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului se realizează prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzanțelor comerciale.
Procedeele care caracterizează concurența neloială sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii și practicilor cinstite, pot fi grupate în infracțiuni, contravenții și/sau delicte civile.
La 1 ianuarie 2014 au intrat în vigoare modificările aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 102/2013, modificări ce schimbă dinnou condiţiile de încadrare a firmelor în categoria microîntreprinderilor.
Astfel, potrivit Ordonanței mai sus menționate, din 2014 firmele care realizează venituri din consultanţă si management vor fi încadrate în categoria microîntreprinderilor (adică vor plati impozit pe venitul microîntreprinderilor de 3%) doar cu condiţia ca aceste venituri să nu depășească 20% din veniturile totale.
În cazul în care o microîntreprindere va realiza venituri din consultanţă peste acest prag, aceasta își va pierde statutul de microîntreprindere și va trece la impozitarea pe profit (16%).
Ca urmare a modificărilor introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 102/2013, firmele trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii pentru a avea statutul de microîntreprinderi:
În contextul economic actual, când firmele se confruntă cu lipsa lichidităților bănești sau cu posibilitatea de a încasa cu întarziere sau doar parțial creanțele de la partenerii contractuali, „procedura cu privire la cererile de valoare redusă” – instituită de Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată, cu completările ulterioare) vine în ajutorul agenților economici oferindu-le posibilitatea de a urmao procedură relativ simplă și de scurtă durată, care se va finaliza cu obținerea unei hotărâri judecătorești împotriva propriilor debitori.
Această procedură este o alternativă la procedura de drept comun, optarea pentru una dintre cele două proceduri fiind la latitudinea creditorului.
Important de știut despre această procedură este că:
2014 nu vine deocamdată cu noutăţi în ceea ce priveşte cotele contribuţiilor sociale, la debutul anului acestea păstrând aceeaşi valoare ca în 2013, potrivit bugetului asigurărilor sociale aprobat prin Legea nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 776 din 12 decembrie 2013.
Astfel, cotele de contribuţie de asigurări sociale pentru 2014 vor fi următoarele:
La începutul lui 2013 a fost introdus în România sistemul de plată al TVA la încasare, un sistem care a născut multiple controverse și care, deși se baza pe o filizofie fiscală sănătoasă a fost implementat cu multiple lacune.
Anul 2014 vine însă vești bune. Potrivit OG 111/2013 a fost instituita opțiunea privind aplicarea sistemului TVA la incasare pentru persoanele impozabile a căror cifra de afaceri nu a depășit 2.250.000 lei în anul calendaristic precedent. Cu alte cuvinte, sistemul TVA la incasare nu mai este obligatoriu, ci devine opțional, lăsând la latitudinea contribuabililor eligibili să decidă dacă aplică sau nu sistemul, în funcție de particularitățile economice ale fiecăruia.
Astfel, persoanele impozabile care la data de 1 ianuarie 2014 aplică deja sistemul TVA la incasare vor proceda astfel:
Începutul anului 2014 aduce o serie de modificări legislative în domeniul fiscal. Marea majoritate au fost anunţate spre finele anului trecut, astfel că puţini sunt cei care cunosc aceste schimbări şi faptul că ele intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2014.
Dintre aceste modificări, le enumerăm mai jos pe cele cu impact în domeniul muncii și protecției sociale:
Discriminarea este un subiect despre care se vorbeşte prin toate mediile de informare. Ea poate fi de mai multe tipuri: de sex, religie, etnie, nationalitate, etc.
De asemenea, în practica curentă există cazuri de discriminări privind înălţimea candidaţilor care participă la anumite examene de admitere, refuzul acordării împrumutului bancar persoanelor cu dizabilităţi sau neacordarea unor sporuri anumitor categorii profesionale.
O altă discriminare, destul de întâlnită în rândul angajaţilor companiilor, este aceea care o priveşte direct pe salariata care şi-a reluat contractul de muncă după întoarcerea din concediul pentru creşterea copilului şi anume nealocarea de sarcini de serviciu si concedierea acesteia în termenul de 6 luni de la reluarea activităţii.
Sfârșitul de an aduce o modificare interesantă în legislația cu privire la acordarea tichetelor de masă.
În Monitorul Oficial nr. 701 din 15 noiembrie 2013, a fost publicată Legea nr. 291/13.11.2013, pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.
Conform ultimelor modificări, angajatorii vor putea putea acorda salariaţilor, din februarie 2014, tichete de masă în format electronic, sub forma unor carduri.
Tichetele de masă în format electronic vor putea fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator şi vor putea fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.
Deși în 2013 au fost deja operate câteva modificări la Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), în luna noiembrie apare un nou act normativ, Ordinul comun al Ministerului Muncii şi al Instititului Naţional de Statistică nr. 2176/931/2013, prin care sunt adăugate noi ocupații, respectiv eliminate câteva din vechile ocupații.
Astfel, Clasificarea ocupaţiilor din România se modifică pentru a doua oară în acest an. Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 692, din 13 noiembrie 2013.
Conform Ordinului, au fost adăugate 44 de noi ocupaţii:
Anul 2014 va veni cu o veste bună, în special pentru familiile cu venituri mici, nivelul lunar al venitului minim garantat urmând a fi majorat începînd cu data de 1 ianuarie 2014 cu 0,012 ISR.
Dat fiind faptul că ISR, indicatorul social de referinţă, are o valoare de 500 lei, venitul va creşte faţă de nivelul actual de 135,5 lei, stabilit la data de 1 iulie 2013, cu 4.42%, ajungând la suma 141,5 lei pentru o persoană singură.
Totodată, începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat pentru familii, prevăzut de Legea 416/2001 actualizată, va fi de:
De la 1 septembrie 2013 intră în vigoare mai multe modificări aduse Codului Fiscal și Normelor de aplicare ale acestuia. Printre acestea merită menționate:
Aplicarea cotei de TVA de 9% pentru produsele de panificație
Aceasta se va aplica pentru urmatoarele produse:
toate sortimentele de pâine;
urmatoarele sortimente de produse de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și împletituri;
făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară;
triticum spelta, grâu comun și meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, și secară, care se încadrează la codul NC 1002 90 00
Se extinde sfera de aplicare a accizelor
Vor fi incluse în sfera accizării noi categorii de produse de lux, cum ar fi:
Un act normativ necesar și așteptat a intrat în vigoare. În Monitorul Oficial nr. 457 din 24 iulie 2013 a fost publicată Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.
Având ca scop prioritar creşterea ratei de ocupare a populaţiei active, în vârstă de 20-64 de ani, până la nivelul de 65% în acest an, respectiv până la 70% până în 2020, dar şi facilitarea tranziţiei de la şomaj/inactivitate la ocupare, actul normativ introduce câteva elemente de noutate.
Astfel, noua lege reformulează categoriile de persoane care se pot asigura facultativ în sistemul de şomaj şi introduce o nouă procedură de calcul pentru subvenţiile încasate de angajatorii care încadrează absolvenţi şi şomeri.
Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a făcut modificări la Normele metodologice care privesc funcţionarea hotelurilor şi a agenţiilor de turism prin ordinul 65/2013.
Conform noilor prevederi, toţi angajaţii din restaurantele, bucătăria şi recepţia hotelurilor sunt OBLIGAŢI să aibă calificare.
Astfel, angajaţii trebuie să fie calificaţi în proporţie de 100%, indiferent de câte stele are unitatea. O nouă prevedere referitoare la agenţiile de turism le obligă pe acestea să aibă cel puţin 50% din personal calificat ca agent de turism-ghid atestat. Pentru calificarea personalului din hoteluri şi agenţii există licee de specialitate sau clase cu profil de turism, de stat sau private, şi centre de formare profesională private sau în cadrul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă.
Începând cu 01 iulie 2013 avem dinnou parte de modificari la nivel de legislație fiscală.
Valoarea de intrare a mijloacelor fixe a fost modificată
O primă schimbare o reprezintă faptul că, începând din această lună, valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită în condiţiile art. 3 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este de 2.500 lei.
Valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsă între 1.800 şi 2.500 lei, existente în patrimoniul operatorilor economici la 1 iulie 2013, se va recupera pe durata normală de funcţionare rămasă.
Noua reglementare este introdusă prin H.G. 276/ 2013, publicată în Monitorul oficial nr 313/ 30.05.2013.
Valoarea salariului minim brut pe economie s-a modificat pentru a doua oară în acest an.
După o primă majorare pâna la suma de 750 lei în luna ianuarie a acestui an, a urmat creşterea cu încă 50 de lei de la 1 iulie 2013, conform Art. 1, alin. (2) a HG 23/2013 din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52 din 23 ianuarie 2013.
Astfel, salariul minim brut a ajuns la 800 lei, căruia îi corespunde un salariu net de 601 lei, după scăderea tuturor taxelor și contribuţiilor sociale. Pentru un program complet de 168,667 ore în medie pe lună, în anul 2013, ora lucrată va fi plătită cu o sumă netă egală cu 3,56 lei/oră.
Începând cu luna mai 2013 valoarea tichetelor de masă și a celor de creșă a fost majorată.
Ordinul Ministerului Muncii nr. 882/2013 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2013 şi Ordinul Ministerului Muncii nr. 883/2013 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 276 din 16 mai 2013.
Luna martie a adus o modificare fiscală de natură pozitivă pentru contribuabili, în baza căreia aceștia vor putea să își deducă TVA-ul aferent bonurilor fiscale, cu respectarea unor condiții.
Astfel, potrivit HG 84/2013 publicată în Monitorul Oficial 136/2013 în data de 14.03.2013 şi modificărilor aduse Normelor de aplicare a Codului Fiscal, au fost stabilite condiţiile în care taxa pe valoarea adăugată poate fi dedusă pe baza bonurilor fiscale.
Deducerea TVA-ului din bonurile fiscale pentru achizițiile de bunuri și servicii pe bază de bonuri fiscale poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate în conformitate cu prevederile art. 155 alin. (11), (12) și (20) din Codul fiscal dacă furnizorul/prestatorul a menționat pe bonul fiscal, cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului.
2013 aduce și câteva modificări cu privire la regimul diurnelor.
În primul rând, vă reamintim câteva elemente care țin de caracterul legal al diurnelor.
Conform articolului 44 alin (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. HG 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice menţionează că pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului:
Folosim cookie-uri pe site-ul nostru web pentru a furniza vizitatorilor o experiență de navigare cât mai bună și servicii adaptate nevoilor și interesului fiecăruia. Dând clic pe „Accept”, sunteți de acord cu TOATE cookie-urile.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați prin site. Dintre aceste cookie-uri, cookie-urile clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browserul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem modul în care utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dvs. numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul web să funcționeze corect. Această categorie include doar cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.
Cookie-urile neesețiale nu se încadrează în definiția cookie-urilor esențiale deoarece nu sunt strict necesare pentru funcționarea unui site sau a serviciilor oferite pe acesta, precum cookie-urile utilizate pentru analizarea comportamentului pe un site web (cookie-uri „analitice”) sau cookie-urile utilizate pentru afișarea de reclame.