Ce semnale de alarmă ridică raportul „Future of Jobs” – partea I

Luni seară târziu, după lungi așteptări, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea OUG nr. 30/2020  - cea care se referă la protecția pe care statul o va acorda salariaților pe perioada stării de urgență, în cazul suspendării contractelor individuale de muncă, din inițiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit.c) din Legea 53/2003 – Codul muncii. Mai pe scurt, vorbim despre Ordonața care reglementează șomajul tehnic pe perioada crizei SARS-Cov-2.

Așa cum ne doream, dar deja nu mai speram, Ordonanța vine în sprijinul tuturor salariaților afectați de răspândirea virusului SARS-Cov-2, eliminând diferențierea între salariații ai căror angajatori au fost determinați să închidă total sau parțial activitatea în baza deciziilor emise de autoritățile publice și cei care au fost afectați indirect de măsurile luate.

În contextul crizei economice generate de răspândirea coronavirus (COVID-19), numeroase companii sunt nevoite să aplice măsuri de reducere a costurilor și restrângere a activității. În acest context Guvernul României a adoptat în 21 martie o Ordonanță de Urgență (OUG nr. 30/2020) pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale. Ordonanța aduce și câteva completări cu privire la suspendarea temporară a contractului individual de munca, din inițiativa angajatorului, cunoscută în limbajul comun ca „șomaj tehnic”.

Șomajul tehnic exista și până în prezent, fiind reglementat de Codul muncii care, la art. 53, conține prevederi privind întreruperea sau reducerea activității angajatorului:

Din nefericire, în aceste zile oricum dificile, suntem victimele unei grave dezinformări din partea ANAF. 

În urmă cu câteva zile Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu a anunțat printr-o postare publică, pe propria pagină de Facebook, câteva măsuri pe care le va lua pentru mediul de afaceri pentru combaterea efectelor crizei actuale. La foarte puțin timp după, ANAF a publicat pe propriul site un comunicat de presă oficial, cuprinzând aceleași măsuri. Îl găsiți pe site-ul ANAF, aici și totodată în imaginea atașată. Detalii despre respectivele prevederi găsiți și aici.

Multe companii sunt sau vor fi curând puternic afectate de raspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Probabil unele companii vor fi în situația să adopte soluția somajului tehnic, care presupune întreruperea temporară a activității, adică suspendarea temporară a contractului de muncă, dar și plata a minim 75% din salariu de bază.

Măsura adoptată de guvern pentru atenuarea impactului asupra mediului privat este de a suporta din bugetul asigurarilor de șomaj indemnizația de care beneficiază salariații a căror contracte individuale de muncă sunt suspendate temporar din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2.

Faptul că România trăiește azi o criză majoră de personal nu mai este o noutate pentru nimeni. Indiferent cu ce manager de companie privată vei discuta, acesta va fi unul din primele subiecte abordate, iar estimările din zona publică și privată plasează acest deficit la cifre între 500.000 și 1 milion de persoane.

Cauzele acestui deficit sunt multiple și complexe, dar pot fi sintetizate în câteva cauze principale:

Auzim aproape în fiecare zi despre criza forței de muncă din România. Chiar dacă plângerile vin aproape exclusiv din zona sferei private, problema afectează în egală măsură companiile private și domeniul public (cu toate că Guvernanții noștri nu par încă foarte conștienți de asta). România se află în prezent pe locul 2 în lume ca deficit de personal, după Japonia, iar 4 din 5 manageri de companii acuză lipsa de personal. 

Cifrele concrete ale deficitului de personal sunt discutabile (circulă multe variante în spațiul public), acesta fiind estimat între 500.000 angajați (cifrele companiilor) și aproape 1 milion (conform declarațiilor Ministrului de Finanțe).

Ce înseamnă acest deficit?

Dacă ai auzit vreodată despre Service Design si Design Thinking dar nu știi exact ce sunt, acest articol este pentru tine

Ai intrat vreodată într-un magazin, hotel, restaurant și ți s-a părut că lucrurile nu-s chiar la locul lor, că nu găsești ce cauți în locul “în care ar trebui să fie”, că trece prea mult timp până să fii servit sau că angajații respectivi fac o serie de mișcări sau operațiuni inutile? Ai intrat vreodată pe un website și ți s-a părut foarte complicat să găsești ce căutai, ai parcurs drumuri inutile cu mouse-ul și ai făcut nenumărate click-uri până să dai de butonul de care chiar aveai nevoie?

Ai simțit vreodată că în interiorul organizației voastre cei care îți dau servicii interne (Legal, HR, purchasing, IT, etc) nu răspund întotdeauna suficient de prompt și eficient nevoilor tale? Dar că întreaga ta experiență în interiorul organizației e departe de jobul visat?