Măsuri noi în activitatea Oficiului Registrului Comerţului

În data de 29 decembrie 2009 Guvernul României a emis Ordonanţa de urgenţă cu nr. 16 privind instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial nr. 926 din 30 decembrie 2009.

Ordonanţa de urgenţă a intrat în vigoare în 15 zile de la publicarea sa şi se va aplica până la reglementarea activităţii de înregistrare în registrul comerţului efectuată de registratori comerciali. În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul va adopta, la propunerea Ministerului Justiţiei, proiectul de lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea profesiei de registrator comercial.

Această ordonanţă a apărut pe fondul activităţii aglomerate a instanţelor de judecată cu un număr mare de dosare şi în scopul fluidizării procedurilor aferente activităţii comerciale.

Potrivit legislaţiei în vigoare, angajatorii sunt obligaţi să înregistreze contractele individuale de muncă la Inspectoratele Teritoriale de Muncă şi să le transmită la Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în termen de 20 de zile calendaristice de la încheiere.

Însă, ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale, Ministerul Muncii a dispus prin HG nr. 37/2010 publicată în 20 ianuarie 2010 că angajatorii vor fi obligaţi să înregistreze în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor contractele de muncă ale angajaţilor şi datele de identificare ale salariaţilor – nume, prenume, CNP, data angajării, funcţia, tipul contractului – cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat. Acesta trebuie transmis online sau prezentat la ITM tot în aceeaşi dată, fiind eliminat termenul de 5 zile acordat angajatorilor pentru a comunica la Inspectoratele Teritoriale de Muncă orice nouă angajare.

articol publicat în revista Tonica

Anul 2009 a fost pentru mulţi dintre noi o provocare. Majoritatea am fost conştienţi că trebuie să luptăm ca să supravieţuim. Zilele negre care s-au abătut asupra României, şi nu numai, par să nu se termine aici.

Se pare că în 2009 una din problemele grave ale ţării noastre a fost cea legată de forţa de muncă. S-au facut disponibilizari masive care, din pacate, au dus la un număr foarte mare de şomeri. Multe companii şi-au trimis angajaţii în şomaj tehnic datorită scăderii comenzilor. Această staganare a pieţei de muncă a dus şi la ajustarea politicilor salariale, cel mai adesea la îngheţarea salariilor. Aşadar nu s-au mai înregistrat creşteri ale salariilor sau acestea au fost majorate doar cu un procent care să acopere rata inflaţiei. Foarte multe firme s-au închis şi prea puţine mai fac anjajări.

articol publicat în revista Tonica

Pentru români, criza economică se vede din ce în ce mai sumbru. Aparent, şomajul şi salariile mici par să fie cele două coordonate ale pieţei muncii autohtone. Suntem informaţi continuu din media şi din alte surse despre evoluţia acesteia şi sperăm că lucrurile vor reveni la normalitate. Dacă punem în discuşţe subiectul ”salariu-salarizare”, avem de-a face în momentul de faţă cu un subiect tabu.

În Monitorul Oficial nr.761 din 9 noiembrie 2009 a fost publicată Legea nr.329 din 05.11.2009 care aduce o completare Codului Fiscal , fiind introdus un nou articol si anume Art. 19^2. alin (1), care prevede scutirea de impozit a profitului reinvestit.

Astfel, potrivit legii, profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), aşa cum sunt prevăzute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit.

Scutirea de impozit se aplică doar pentru activele considerate noi, în acest sens înţelegându-se că nu au fost utilizate anterior intrării în vigoare a prezentelor prevederi.

Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal care va fi aplicată de la 1 ianuarie 2010 a fost adoptată şi nu conţine nici o prevedere referitoare la cota de impozitare a microîntreprinderilor.

Potrivit Codului fiscal pe 2010, publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, microîntreprinderile vor plăti de la 1 ianuarie 2010 un impozit pe profit sau pe venit de 16%, deoarece impozitul redus pe venit, de 3%, se aplică până la data de 31 decembrie 2009, aşa cum arată articolul 107 al Codului fiscal : “Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009”.

articol publicat în revista Tonica

Au trecut câteva luni bune de când auzim despre criza economică. Stăm și ne întrebăm dacă se va sfârși sau va continua să dea peste cap întregul sistem. Acest fenomen l-am discutat, analizat și resimțit cu toții, într-un fel sau altul.

După o perioada îndelungată în care piața abunda de oferte de locuri de muncă, iar companiile abia puteau să își acopere nevoile în ceea ce privește recrutarea, la ora actuală piața forței de muncă a ajuns una a cererii. Piața este plină de cei care își caută un job, având în vedere cei peste jumătate de milion de șomeri, dar și numărul din ce în ce mai mare de absolvenți, care termină facultatea într-un moment în care puține firme se mai gândesc să facă angajări.

Se mai încheie un an furtunos. După un 2009 devastator pentru economiile tuturor ţărilor din regiune, ce ne interesează cel mai mult, ca investitori, e ce se va întâmpla în 2010, respectiv cum vor evolua aceste economii în anul în care tocmai ne pregătim să intrăm.

Previziunile principalelor instituţii financiare si instituţii internaţionale de prognoză nu sunt întotdeauna în consens, iar estimările Guvernelor acestor ţări sunt de regulă mai optimiste decât cele ale instituţiilor internaţionale, în principal din motive de PR electoral, aşa că vom încerca să facem o trecere în revistă cât mai completă a acestor previziuni, incluzând diferite puncte de vedere.

Ca valori medii, contracţia economiilor din Europa de Est în 2009 a fost estimată conform BERD la un procent de 6,3%, respectiv conform aceluiaşi organism internaţional, în 2010 ne putem aştepta la o creştere medie de 2,5% a economiilor est europene.

На 6-ти октомври Асчент Груп България проведе в хотел „Радисън” семинар на тема “The Crisis Age of Enterprise”, който беше изнесен от г-н Лари Фарел – световно разпознат авторитет в областта на предприемачеството.

Г-н Фарел има изкключително разнообразен теоритичен и практически опит зад гърба си – доброволец в Корпуса на Мира, завършил е Юридическия факултет в Калифорнийския университет, Harvard Business School, вицепрезидент на American Express в Ню Йорк, председател на Kepner-Tregoe в Принстън, Ню Джърси, член на УС на Тhe Economic Development Society in the USA и The Journal Of Strategic Change в Лондон и списва рубрика в The Conference Board Review.

Portalul e-Romania se va lansa în data de 25 decembrie cu primele zece servicii. Aşadar fie ca trebuie sa va plătiţi un impozit pe un bun sau o amenda, începând cu aceasta data le puteţi face direct pe internet, scutind drumurile inutile şi statul la cozi interminabile.

Ulterior, portalul va acoperi şi alte domenii cum ar fi: învăţământ, sanatate şi cultura.

O veste şi mai buna vine însă pentru persoanele juridice: în maxim 89 de zile, toate firmele îşi vor putea depune online bilanturile şi plăti online toate taxele.

Potrivit Băncii Mondiale, România are în prezent una dintre cele mai birocratice administraţii fiscale din lume.

Dacă pe 25 decembrie acest portal se va lansa cu adevărat, atunci vom putea spune că vom fi martorii unui măreţ pas pe care România îl face spre era tehnologiei informaţionale si, implicit, spre eficientizarea comunicării între stat şi clienţii săi, adică contribuabilii.

Anul 2009 cu siguranţă nu a fost cel mai bun pentru Republica Moldova, din toate punctele de vedere. A inceput cu o campanie electorală care incet, incet a degenerat intr-o adevarată criză politică, care ,din păcate, la final de an persistă. O criză politică care speram că va fi solutionată cât de curând şi care în tandem cu criza economică si financiară mondială a creat o situatie fără precedent pentru Moldova.

Şi totuşi, nimic nu poate minţi un ochi bun de investitor care ştie că o criză poate fi o pista de decolare perfectă, daca ştii cum să pavezi drumul şi să profiţi de specificul geografic al regiunii. O criză economica aduce cu sine oportunităţi de investiţii frumoase cu bani puţini, pentru că întreaga economie a devenit “mai ieftină”, dar cu aceleasi necesităţi vitale. Marii giganţi mondiali în ale afacerilor recomandă criza ca fiind mometul cel mai prielnic pentru proiecte mari.

În luna ianuarie 2009 Ascent Group a încheiat un parteneriat strategic cu reputatul specialist american în cercetarea şi promovarea principiilor antreprenoriatului şi soluţiilor inovatoare în afaceri – Larry Farrell urmând să-l reprezinte în România, Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova pentru servicii de training şi consultanţă pe teme de antreprenoriat.

Încheierea parteneriatului a fost urmat de o vizită a lui Larry Farrell respectiv de lansarea programului în România în perioada 10-18 aprilie 2009 urmată de lansarea programului, tot în prezenţa lui Larry Farrell în Bulgaria pe 6 Octombrie 2009.

България става все по-ривлекателна за инвеститори. Една от последните промени в българското законодателство, гласувана на 02.10.2009 намалява минималния изискуем капитал за стартиране на ООД от 5000 на 2 лева, символична сума, която се равнява на 1 евро.

С прилагането на тази мярка се счита, че нивото на предприемачеството в България ще се повиши. Българското правителство има за цел да стимулира младите хора, които желаят да станат предприемачи, считайки че “предприемачите с идеи да реализират успешен бизнес могат да съживят икономиката и са ключови фактори за разкриването на ннови работни позиции, растеж и конкурентноспособност”.

Принципът „Първо мисли на дребно” се препоръчва още от европейската комисия, на страните членки, които трябва да настроят местното си законодателство, за да минимизират административните бариери за малки бизнес начинания и да създадат условия за растеж и развитие.

Începând cu luna octombrie 2009, Mirela Dinu a devenit noul coordonator al departamentului financiar-contabil al biroului Ascent Group din Bucureşti.

Mirela este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Management şi Administrarea afacerilor. Experienţa sa profesională cuprinde 5 ani de activitate ca economist şi contabil în companii importante de pe piaţa financiară atât din Romania cât şi din străinătate. În toţi aceşti ani Mirela a desfăşurat activităţi de gestiune, raportare şi analiză economico-financiară.

Mulţi antreprenori care şi-au dorit să aplice până acum la proiecte finanţate din bani europeni au fost descurajaţi de lipsa de prefinanţare. Până acum antreprenorii primeau o prefinanţare de doar 10-20% care se calcula doar din suma cofinanţată, care ajungea să fie aproximativ 50% din proiect.

De acum antreprenorii vor putea primi din start 30% din valoarea proiectelor finanţate din bani europeni. Singura problemă cu care se vor confrunta antreprenorii în continuare va fi cea legată de greutatea de a convinge băncile să le accepte credite pentru derularea proiectelor.

Pe 6 octombrie Ascent Group Bulgaria a organizat la Hotel Radisson din Sofia un seminar cu tema „The Crisis Age of Enterprise” – “Vârsta de criză a intreprinderilor”, care a fost susţinut de dl. Larry Farrell – autoritate recunoscută la nivel global in domeniul antreprenoriatului.

Larry Farrell are o experienţă bogată in ceea ce priveşte conceptele teoretice şi practice cu privire la antreprenoriat – voluntar Peace Corps, Universitatea din California Facultatea de Drept, Harvard Business School, Vice Presedinte al American Express la New York, preşedinte Kepner-Tregoe in Princeton NJ, membru al consiliului Asociaţiei de Dezvoltare Economică SUA, şi Jurnal al Schimbărilor Strategice la Londra. Scrie cu regularitate articole pentru The Conference Board Review şi revista The Conference Board din New York.

Companiile din România mai au să-şi recupereze de la stat aproximativ 911 miliarde euro, aproximativ 3,827 miliarde lei din rambursarile de TVA, după ce, din februarie şi până în august statul a restituit 1,69 miliarde euro (7,10 miliarde lei) potrivit datelor ANAF.

Cel mai mare vârf de plată s-a înregistrat în luna august când Executivul a restituit 1,197 miliarde lei (285 milioane euro).

Rambusarea lunară efectivă se face la trei termene fixe, respectiv: în zilele de 4, 24 si 29 ale fiecarei luni, iar datoriile restante se vor plăti în maxim 45 de zile aşa cum a declarat fostul premier Emil Boc, la sfârşitul lunii iunie.

Presedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va plăti în luna octombrie aproximativ o treime din sumele restante faţă de companii din rambursările de TVA. Aşadar, peste 2.700 de firme urmau sa isi recupereze TVA-ul de la stat luna trecuta.

Bulgaria încearcă să devină tot mai atractivă pentru investitori. Una din cele mai recente schimbări legislative din Bulgaria, votată pe 2 Octombrie 2009, modifică valoarea capitalului social minim de la 5000 leva la 2 leva, valoare simbolică, echivalentă a 1 euro.

Prin aplicarea acestei măsuri se consideră că nivelul antreprenoriatului în Bulgaria va creşte. Guvernul bulgar încearcă să îî stimuleze astfel pe tineri să devină antreprenori, considerând că „antreprenorii care sunt capabili să aibă o idee ce poate să se transforme într-o afacere de succes sunt sângele economiei şi factori cheie în crearea de noi locuri de muncă, creştere şi competitivitate a economiei”.

Principiul „Think Small First” este recomandat de asemenea de către Comisia Europeană statelor membre, în idee de a-şi adapta legislaţia locală în scopul de a minimiza barierele administrative pentru micile afaceri şi pentru a crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea acestora.

Anul 2010 ne pregăteşte o serie de noi modificări ale Codului Fiscal. Pe lângă cele care se află încă în stadiul de proiect, sau în centrul dezbaterilor publice, există şi anumite modificări care au devenit deja certitudini, deoarece ele sunt deja consfinţite de un act normativ, ordonanţa 109 din 7 Octombrie 2009 publicata in MO nr. 689 din 13.10.2009.

Principal modificările aduse Codului Fiscal se referă la locul prestării de servicii şi la declaraţia recapitulativă.

Astfel prin OUG 109 din 07.10.2009 a fost modificat art.133 din Codul Fiscal, referitor la locul prestării serviciilor.

Ce este mai important? Funcția pe care o ocupăm în cadrul unei companii sau, salariul? Faptul că, pe cartea noastră de vizită scrie manager ori director, sau sutele de euro cu care ne putem lua maşina şi casa la care visam?

În mod normal, o remunerație bună vine cu o funcție importantă. Dar această ipoteză nu este general valabilă. Se poate întâmpla prea bine să ai un salariu satisfăcător dar o funcție mai puțin plăcută sau cel puțin cu prea puține satisfacții. Așadar, câți dintre noi pun în balanță acest lucru, câți dau importanță banilor și nu funcției, sau invers?

În contextul economic actual, în care laitmotivul firmelor supravieţuitoare pe piaţă a devenit „reducerea costurilor/ optimizarea costurilor”, o soluţie importantă şi totodată la îndemâna oricărei companii este cea de externalizare a anumitor servicii conexe domeniului de activitate al firmei, şi anume: serviciile de IT, financiar – contabile, juridice şi de resurse umane: recrutare, leasing de personal, training, servicii de salarizare şiu administrare de personal.

De ce este externalizarea o importantă soluţie în reducerea şi optimizarea costurilor? Am încercat să ilustrez mai jos câteva din principalele argumente:

Tichetele de masă pot fi acordate salariaţilor de către orice tip de companie angajatoare, ele fiind deductibile fiscal şi exonerate de taxe şi impozite social-salariale şi social-patronale.

Dacă până în prezent, inclusiv în luna august 2009, valoarea nominală a unui tichet de masă este de 8,48 lei, începând cu luna septembrie 2009, un tichet de masă va avea valoarea de 8,72 lei.

În Monitorul Oficial nr.547 din data de 6 august 2009, a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) nr. 1.444/2009 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2009, care prevede aprobarea noii valori a tichetului de masă începând cu 1 septembrie 2009.

Guvernul României a publicat în 23 iulie 2009 normele de aplicare ale Ordonanţei de Urgenţă 92/1009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare stabilind astfel cadrul în care companiile pot beneficia de amânarea la plata obligaţiilor fiscale. Prevederile OUG nr. 92/2009 se vor aplica până la data de 30 iunie 2010.

Potrivit acestui act normativ amânarea la plată se acordă pentru obligaţiile fiscale administrate de ANAF şi neachitate la termen: impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, precum şi pentru majorările de întârziere aferente acestora.

Condiţii pentru a beneficia de amânarea la plată

Pentru a beneficia de amânare la plată contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

Rata şomajului din Uniunea Europeana a atins o situaţie record ajungând în luna iunie 2009 la 8,9%, cel mai mare nivel din ultimii patru ani, informează Eurostat, Institutul European de Statistică.

În luna mai, rata şomajului ajungea la 8,8%, iar în zona euro la 9,3%, urmând ca în luna iunie aceasta sa crească până la valoarea record de 9,4%. In această regiune, valoarea de 9,4% reprezintă cel mai înalt nivel din ultimii zece ani.

În cifre, în luna iunie, numărul şomerilor a depăşit în UE 21,5 milioane de persoane, adică atât cât numără populaţia României.

Din acest număr, aproape 14.9 milioane de persoane fără loc de muncă erau din zona euro. Comparativ cu iunie 2008, numărul şomerilor a crescut cu 5,02 milioane în UE şi cu 3,17 milioane în zona euro. Pe ţări, cele mai mici rate ale şomajului au fost consemnate, în iunie, în Olanda (3,3%) şi Austria (4,4%), iar cele mai ridicate s-au înregistrat în Spania (18,1%), Letonia (17,2%) şi Estonia (17%).

Ca şi cum criza economică mondială nu ar fi fost suficientă, anul 2009 a dat o lovitură dură tuturor firmelor din România plătitoare de impozit pe profit, prin introducerea de la 1 mai a impozitului forfetar.

Astfel, fiecare persoană juridică plăteşte în funcţie de venit un impozit minim obligatoriu, mai concret şi în termeni mai puţin formali, „ai, nu ai, trebuie sa plăteşti”.

Asta pentru că, astfel, spun cei care au propus şi au votat aplicarea acestui impozit: