Obligativitatatea emiterii bonului fiscal

Au apărut recent noutăți cu privire la emiterea bonurilor fiscale, sau mai bine spus cu privire la sancțiunile aplicate pentru neeemiterea acestora.

Astfel, comercianţii care nu emit bonuri fiscale şi nu utilizează case de marcat riscă amenzi de pana la 15.000 de lei şi suspendarea activităţii între o lună şi trei luni. Mai mult decât atât, pe perioada suspendării activităţii magazinul va fi sigilat de inspectorii antifraudă, care vor afişa, de asemenea, un anunţ în acest sens. Măsura poate fi aplicată din 1 martie, după cum au anunţat recent reprezentanţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Totodată, amenzile pentru cei care nu respectă legislaţia privind bonurile fiscale sunt de maximum 60.000 de lei. 

Discriminarea este un fenomen cu care mulți dintre noi s-au confruntat, în diferite contexte, și reprezinta tratamentul diferențiat aplicat unei persoane sau unui grup, în comparație cu altele aflate în situații similare.
Formele de discriminare cel mai adesea întâlnite sunt cele legate de vârstă, sex, religie, rasă, precum și cele aplicate persoanelor cu necesități speciale.

Aceste grupuri vulnerabile din punct de vedere social devin vulnerabile și din punct de vedere economic. Cei care vor deveni ținta prejudecăților și a discriminării în societate vor întâmpina dificultăți de integrare pe piața muncii.

La locul de munca discriminarea ar putea să apară în cadrul mai multor etape, la interviu sau la angajare, la stabilirea conditiilor de munca, a responsabilităților, a salariului, formarea și dezvoltarea profesională, sau în cazul concedierilor individuale sau colective.

În data de 16.01.2015 Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a emis Ordinul cu numărul 112 prin care au fost introduse două formulare fiscale, Declaratia 098 şi Declaratia 088, cu aplicabilitate începând cu data de 02.02.2015.

Declaraţia 098 este denumită „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, prevazută în anexa nr. 1 la ordin, cu instrucţiuni de completare prevăzute în anexa 2, iar Declaraţia 088 este denumită „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA”, prevazută în anexa nr. 3.

Orice angajator are sau va avea salariaţi care se vor afla la un moment dat în concediu medical. Există câteva reguli de bază pe care angajatorul trebuie să le cunoască pentru a interpreta corect certificatele medicale.

Astfel, mai jos, voi detalia elementele pe care angajatorii trebuie să le ia în considerare, în funcţie de situaţia cu care se confruntă:

În 30 decembrie 2014 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul 1802/2014 care abrogă Ordinul 3055/2009 şi Ordinul 2239/2011.

Prezentăm mai jos o scurtă descriere a principalelor modificări şi reglementări contabile care sunt cuprinse în acest ordin.

La început de an apare o nouă întrebare și anume, cum depunem declarația informativă (Formular 394) în anul 2015? 

Fiscul a clarificat recent regulile de raportare care fac referire la anul 2015 (şi 2016) în ce priveşte Formularul 394 prin OPANAF 4019/2014.

Potrivit art.I din Ordinul nr.2986/2013, în această declaraţie nu se cuprindeau facturile emise prin autofacturare şi nici bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate. Totodată se preciza şi faptul că prevederea referitoare la bonurile fiscale se va aplica până la data de 31.12.2014.

Prin OPANAF 4019/2014, fiscul vine însă să clarifice modalitatea de declarare a bonurilor fiscale în declaraţia informativă. Clarificarea înseamnă amânarea declarării bonurilor fiscale cu valoarea de până în 100 EUR până la data de 31.12.2016.

În concluzie:

Începutul de an vine cu o serie de modificări ale Codului Muncii. Multe din aceste prevederi nu sunt noi, sunt cunoscute și respectate deja de câțiva ani, doar că nu exista mențiunea lor clară în Cod.

Așadar, avem Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015 care vine cu următoarele noutăți:

Absențele nemotivate și concediile fara plată nu vor constitui vechime în muncă (se modifică art.16): absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă; fac excepție de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156 din Codul Muncii.

Cu departamentele de salarizare sub presiune constantă, într-o încercare neobosită de a reduce costurile şi de a îmbunătăţi eficienţa, ne punem întrebarea dacă una din soluţiile inteligente şi câştigătoare ar fi externalizarea (outsourcing-ul) serviciului de payroll.

În balanţa calitate servicii – reducere costuri, toate organizaţiile caută să facă îmbunătăţiri atât pe termen scurt şi pe termen lung. Aceştia au de cântărit diverse soluţii până la găsirea combinaţiei corecte. Sunt paşi şi strategii care trebuie analizate cu mare atenţie înainte de a aborda schimbarea.

Având în vedere că au fost constatate neconcordanţe între datele conţinute în aplicaţia EORI-RO şi informaţiile de la O.N.R.C., A.N.A.F. și M.F.P., toate persoanele care au fost înregistrate cu număr EORI au obligaţia să-şi actualizeze, dacă este cazul, datele cuprinse în cererea de atribuire a numărului EORI.
 Actualizarea datelor se efectuează potrivit prevederilor art. 18 din Ordinul Vicepreşedintelui A.N.A.F. Nr. 1554/2009.


Atragem atenţia că această actualizare trebuie efectuată ori de câte ori apar modificări ale datelor înscrise în cererea de atribuire a numarului EORI. Existenţa unor date incorecte sau incomplete poate conduce la imposibilitatea efectuării formalităţilor de vămuire.

Ce este numărul EORI?

Apărută la finalul anului 2014, propunerea legislativă potrivit căreia ziua de 24 ianuarie urma să devină zi liberă a creat numeroase confuzii, iscând de asemenea diverse polemici.

Astfel, pe 3 decembrie 2014 a fost adoptată de către Camera Deputaţilor (în calitate de Cameră decizională) Legea nr. 171/2014 prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, a fost declarată zi de sărbătoare naţională. Actul normativ, publicat în Monitorul Oficial nr. 922 din 18 decembrie 2014 oferă autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale posibilitatea de a organiza şi sprijini (logistic şi material) manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Cu toate acestea, 24 ianuarie NU este zi liberă legală în acest moment, întrucât Legea nr. 171/2014 nu modifică şi prevederile Codului Muncii. Singurele zile nelucrătoare pentru salariaţii români rămân cele stabilite la articolul 139 din Codul Muncii, şi anume:

Așa cum în primul meu articol făceam o comparație între business și maraton acum revin cu un subiect care este neplăcut pentru noi toți, dar care face parte invariabil din viața noastră și anume eșecul (eu l-am simțit pe piela mea într-o competiție).

Anul care tocmai s-a încheiat trebuia sa fie „anul marii încercări” sau anul în care încercam să facem în echipa cel mai greu concurs din țară și anume „Ultramaratonul 7500” (cel din Bucegi, pe o distanță de 90 km, cu 7500 m diferență de nivel), iar toate celelalte competiți din anul care tocmai a trecut au fost gândite în jurul acestui concurs.

Dar cum spune și vorba din bătrâni însă „socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg” și rapid visul meu s-a transformat în coșmar.

Prea ambițioși, aroganți, individualiști, egoiști… cei tineri sunt adesea văzuți într-o lumină proastă de către cei mai în vârstă. Aceștia din urmă par, la rândul lor, conformiști și depășiți în ochii noilor veniți pe piața locurilor de muncă. În astfel de situații, un armistițiu și un set de explicații sunt absolut necesare pentru a putea lucra mai bine împreună.

În prezent, în cadrul organizațiilor, mai multe generații sunt nevoite să coexiste. Deși pe hârtie, din punct de vedere teoretic, această conjunctură reprezintă clar o sursă de bogăție și un context propice performanței, în realitate lucrurile stau puțin diferit, conflictele putând lua naștere foarte ușor. Acestea sunt posibile mai ales între generația Y, adică angajații cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani și angajații cu vârsta de 30-50 de ani, așa-numita generație X.

De ce există tensiuni?

Luna ianuarie a noului an debutează cu noutăţi privind salariul minim brut pe economie.

Începând cu 1 ianuarie 2015, conform Hotărârii de Guvern nr. 1091/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014, salariul minim brut pe economie va creşte din nou, majorându-se de la 900 lei cât este în prezent, la 975 lei pe lună. Aşadar, ca să exemplificăm, angajaţii încadrați cu salariul minim pe economie vor primi în mână în loc de 670 de lei (net aferent brutului de 900), suma de 724 de lei, adica cu aproximativ 54 de lei în plus (suma efectivă depinde și de deducerile personale ale angajatului, persoane în întreţinere, etc.).

Contribuţiile sociale datorate de angajator, vor creşte cu aproximativ 91 de lei. Dacă la un salariu de 900 lei brut, costul total al companiei era de 1108 lei, la noul salariu costul total al companiei va fi de 1199 lei.

Angajatorii au obligaţia să întocmească acte adiţionale salariaţilor cu normă întreagă şi cu salarii inferioare sumei de 975 lei şi să raporteze această modificare în Revisal, iar respectiva operaţiune trebuie să fie realizată în maxim 20 de zile lucrătoare, adică până pe data de 30 ianuarie 2015, inclusiv.

De asemenea, dacă există angajaţi cu fracţiune de normă şi cu salariul brut raportat la durata timpului de muncă, obligativitatea raportării în Revisal şi a elaborării de acte adiţionale se va aplica şi acestora. În cazul în care această obligaţie a raportării în Revisal nu va fi nerespectată, firmele riscă amenzi usturătoare din partea inspectorilor de muncă, conform Hotărârii de Guvern nr. 500/2011, Art. 9, Alin. (1) şi Alin. (2), Lit. b).

Pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, stabilirea unui salariu de bază sub nivelul celui de 975 lei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Conform legii, începând cu data de 1 iulie 2013 valoarea minim de intrare în contabilitate a mijloacelor fixe este de 2.500 lei fără TVA, conform prevederilor HG 276/2013. Pînă la 1 iulie 2013 valoarea mijloacelor fixe era de 1.800 lei.

Întrebarea care se pune este ce se întamplă cu valoarea neamortizată a mijloacele fixe existente în patrimoniul operatorilor economici înainte de data de 1 iulie 2013.

Aceste mijloace fixe se vor amortiza în continuare, valoarea rămasă neamortizată se va recupera pe durata de funcţionare rămasă.
 Valoarea de 2500 lei pentru un mijloc fix este o valoare fiscală, stabilită prin HG 276/2013 şi se foloseşte pentru stabilirea fiscală a amortizării.


Pe final de an primim și o veste bună de la Ministerul Finanțelor. Guvernul a aprobat zilele trecute, la propunerea MFP, o Ordonanţă de Urgenţă care modifică Legea contabilităţii în scopul reducerii sarcinilor administrative ale firmelor.

Practic, operatorii economici din România care se vor încadra în categoria microintreprinderilor, potrivit normelor europene (nu este vorba despre microintreprinderi în accepțiunea legislației românești ci a celei europene!), vor beneficia de sistemul european de raportare financiara simplificat specific microintreprinderilor.

Introducerea în legislaţia naţională a unui regim distinct pentru microintreprinderi este opţională pentru statele membre UE. România optează pentru introducerea acestui regim în scopul de a simplifica și a reduce cheltuielile administrative pentru microintreprinderi.

Pe fondul crizei economice resimțite în ultimii ani, dar și datorită riscurilor pe care le implică o afacere sau conjuncturilor nefavorabile ale căror victime pot deveni întreprinzătorii români, a fost elaborat cu ceva ani în urmă un act normativ care oferă practic debitorilor șansa salvării afacerilor lor și totodată evitarea falimentului.

Toamna aduce o promovare în echipa Ascent Group. Astfel, începând cu 1 noiembrie 2014, Diana Câlb devine managerul departamentului de resurse umane al Ascent Group Arad.

Diana este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea Tibiscus, Timișoara – Specializarea comunicare și relații publice și a numeroase cursuri de formare în special în domeniul resurselor umane și comunicării.

O decizie relativ recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că autorităţile publice greșesc în aplicarea legii în momentul în care calculează accesorii la debitul principal, dând astfel naștere unei practici judiciare care sper să fie îmbrățișată de cât mai multe instanțe de judecată.

Astfel, speța în cauză se referă la dreptul autorității publice (respectiv Casa de Asigurări de Sănătate) de a calcula accesorii (penalități și majorări de întârziere) la debitul principal, reprezentând contribuția obligatorie la FNUASS, în situația în care cuantumul contribuției este calculat retroactiv, în baza unor verificări privind veniturile obținute de contribuabil în anii anteriori efectuării verificărilor.

Pentru determinarea optimă a costului de conversie a producţiei, societăţile comerciale ar trebui să se ghideze dupa standardul IAS 2, deoarece în OMFP 3055 nu sunt exemplificate metodele de calcul ale costurilor aferente producţiei.

Conform IAS 2,  costurile de conversie se calculează după cum urmează:

• Costurile de conversie a stocurilor includ costurile direct legate de unităţile produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de producţie, generată de transformarea materialelor în produse finite. 

Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor.

Conform unor prevderi legale de dată recentă, beneficiarii concediului pentru creșterea şi îngrijirea copilului pot realiza venituri fără ca indemnizația să le fie suspendată.

Astfel, OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a fost recent modificată prin Legea nr. 126/2014, lege care modifică cu titlu de excepție reglementările de bază, mai exact prezintă situațiile în care plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă. De asemenea, aceeași lege stabileşte şi unele măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Legea nr. 126/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 700/2014 şi a intrat în vigoare din data de 27 septembrie 2014.

Conform noii modificări, plata indemnizaţiei pentru creşterea și îngrijirea copilului nu se suspendă în următoarele situaţii:

E un lucru bine ştiut deja că în viaţa de zi cu zi culorile din jurul nostru sunt foarte importante, deoarece au un impact asupra noastră și ne afectează într-un fel sau altul. Și cum majoritatea timpului îl petrecem la serviciu e de înţeles de ce e util să ne facem mediul de lucru mai plăcut cu ajutorul culorilor. În clădirile cu birouri, în general pereţii sunt albi, „asortați” cu eterna mocheta gri, dar și în astfel de spații putem crea o atmosferă caldă şi plăcută cu ajutorul accesoriilor colorate. Pentru că cea mai mică schimbare a împrejurărilor poate stimula simţurile şi poate ajuta creativitatea. 

Fotografiile cu cei dragi sunt un prim pas pentru a fi mai relaxaţi la birou, iar ce e mai important e să nu uităm să le schimbăm acestora locul cam de două ori pe lună. Şi plantele relaxează atmosfera, aşadar cumpără planta preferată (în ghiveci, de preferat) şi aşeaz-o cât mai aproape de tine.

Obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer revine tuturor societăţilor comerciale rezidente în România care desfăşoară tranzacţii cu persoanele afiliate. Altfel spus, companiile care fac parte dintr-un grup şi desfăşoară tranzacţii cu alte societăţi membre ale grupului sunt obligate să întocmească dosarul preţurilor de transfer. Elementele pe care trebuie să le conţină dosarul preţurilor de transfer sunt reglementate in Ordinul 222/2008.

La nivel local, dosarul preţurilor de transfer transpune într-o formă mai largă codul de conduită al Uniunii Europene privind documentaţia preţurilor de transfer şi cuprinde două mari capitole:

Demotivarea angajatilor este un fenomen care poate apărea izolat (unul-doi angajați) sau la scară mare, și care afectează drastic rezultatele activității echipei/firmei. Este poate cel mai important factor de scădere a productivității, deci ar fi util să cunoaștem cauzele și să recunoaștem semnele demotivării, încât să putem preveni sau, dacă prevenirea nu a fost facută la vremea ei, măcar să o recunoaștem ca stare de fapt cât mai devreme, pentru a putea lua măsuri de corecție.

Abordarea noastră poate părea ușor ciudată sau negativistă. Poate ar părea mai logic să spunem care sunt metodele de motivare a angajaților. Considerăm însă că este interesantă și această abordare, pentru că este important de știut și ce are efect invers, pentru a fi evitat. E bine să motivezi, dar e și mai bine să nu demotivezi, sau să nu faci și una și alta în același timp. Bineînțeles că nimeni nu își propune conștient să demotiveze, dar poate totuși “reuși” asta.

Deși România are una dintre cele mai reduse cote unice, totuși, sistemul de impozitare, așa cum este reglementat de Codul fiscal în vigoare, conține multe neclarități care pun firmele în dificultate atunci când trebuie să aplice prevederile. 

Principalele probleme pe care le prezintă acest sistem sunt legate de lipsa de corelare a acestor prevederi (cele privind impozitul pe profit din Codul fiscal) cu cele contabile, de dreptul muncii sau comerciale. De exemplu, deși avem un sistem fiscal care pemite societatilor tip holding sa circule resursele financiare, lipsesc instrumentele de dreptul muncii sau de drept societar care să ia în calcul facilitarea funcționării acestora. Având în vedere aceste aspecte, activitatea societăților plătitoare de impozit pe profit este îngreunată de discrepanța dintre reglementarile contabile și cele fiscale.

Începutul toamnei vine cu noi schimbări legislative, de data asta cu impact pozitiv. În Monitorul Oficial nr. 687 din 19 septembrie 2014 a fost publicată Legea nr. 123 din 19 septembrie 2014 pentru modificarea Legii nr. 571 din 2003 privind Codul Fiscal.

Conform noii modificări, ce se va aplica începând cu veniturile lunii octombrie, noile cote CAS vor fi: