2018. Ce se schimbă în evoluția organizațiilor și a programelor de dezvoltare?

Lumea în jurul nostru se schimbă cu viteză. Și în domeniul programelor de dezvoltare ale organizațiilor apar multe schimbări, noutăți, provocări. Vă invit să descoperim împreună câteva tendințe. 

Odată cu ultimele modificări de natură fiscală au aparut noutăți în ceea ce priveste regimul microîntreprinderilor. Acestea vizează plafonul până la care o firmă va datora impozit pe veniturile microîntreprinderilor, aplicarea regimului și de către firme din domenii exceptate acum și imposibilitatea companiilor cu un anumit capital social de a trece la plata impozitului pe profit. Modificările recente includ și măsuri cu privire la combaterea externalizarii profiturilor realizate de companiile multinaționale.

Potrivit OUG nr. 79/2017, publicată în 10 noiembrie, de la 1 ianuarie 2018 crește plafonul până la care o societate devine plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, și anume, de la 500.000 euro (cât este în prezent) la 1.000.000 de euro.

Ordonanţa nr. 79/2017 privind modificarea Codului Fiscal aprobată de Guvern în data de 08.11.2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 10.11.2017.

Ordonanţa aduce noutăţi importante în ceea ce priveşte atât salariaţii, cât şi angajatorii.

Una dintre modificări, mult mediatizată de altfel, este trecerea contribuţiilor din sarcina angajatorului la salariat. Din numărul total de 9 contribuţii plătite de angajatori şi angajaţi, începând cu anul 2018 vor rămâne 3 contribuţii şi anume:

Începutul lui 2018 va aduce noutăți și în legătură cu pragul de la care o societate este obligată să devină plătitor de TVA.

Astfel, Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent o Decizie prin care România poate acorda o scutire de la plata TVA persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depăşeşte echivalentul în monedă naţională a 88.500 EUR la cursul de schimb din ziua aderării.

În prezent se aplică scutirea de la plata TVA a persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri nu depăşeşte 65.000 EUR, iar în lipsa acestei decizii/derogări de la 1 ianuarie 2018 România ar fi trebuit să revină la vechiul plafon de scutire, respectiv 35.000 EUR.

Decizia se va aplica de la 1 ianuarie 2018 până la 31 decembrie 2020, sau până la data intrării în vigoare a unei directive de modificare a dispoziţiilor articolelor 281-294 din Directiva 2006/112/CE, dacă această dată este anterioară.

În ședința de Guvern de joi, 20 iulie, a fost adoptat un act normativ prin care se implementează plata CAS şi CASS de către angajator la nivelul salariului minim pe economie și pentru contractele part-time.

Așadar, în baza acestei Ordonanțe, angajatorii vor fi obligați să achite contribuțiile sociale și de sănătate la nivelul salariului minim pe economie și în cazul contractelor cu timp parțial de lucru.

Măsura este luată chiar dacă salariul angajatului part-time, aferent numărului de ore lucrate, este mai mic decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. Astfel, de exemplu, dacă angajatul part-time caștigă 600 de lei brut, angajatorul va fi obligat să plăteasca contribuția pentru pensii și sănătate la valoarea salariului minim de 1450 de lei brut.

Ștampila, o relicvă a sistemului comunist, părea atât de înrădăcinată în cultura noastră instituțională, încât în pofida unor prevederi legale care deciseseră în urmă cu 2 ani de zile eliminarea ei, continua să se perpetueze. 

În Legea nr. 316/2015 exista un paragraf care elimina deja obligația persoanelor juridice de a aplica ștampila pe cereri, declarații sau alte documente în relația cu instituțiile sau autoritățile publice. Cu toate acestea, o mare parte din angajații din sectorul public continuau să solicite, în mod abuziv, aplicarea ștampilei pe aceste documente. 

Se pare totuși că epoca ștampilei va apune la finalul lunii iulie.

În data de 30 iunie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 507 o Ordonanță de Guvern care nu doar că reafirmă lipsa obligativității ștampilei, ci califică fapta funcționarilor de a cere aplicarea ștampilei drept un abuz. 

Începând cu anul 2017 au avut loc o serie de modificări legislative. Unele au aplicabilitate de la 1 Ianuarie, altele de la 1 Februarie. Le-am grupat pe câteva categorii principalele:

Impozitul pe profit

• contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare vor fi scutiţi de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate;
• se prelungeşte termenul pentru scutirea de impozit privind profitul reinvestit în echipamente tehnologice, calculatoare, electronice şi echipamente periferice, precum şi în programe informatice.

Impozitul pe veniturile microintrepinderilor

Începutul anului 2017 aduce câteva modificări ce îi vizează pe angajatori şi pe angajaţi.

Începând cu 1 Februarie 2017 salariul minim brut pe economie va creşte de la 1250 lei/lună la 1450 lei/lună pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună. Nerespectarea legii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei până la 2000 lei pentru fiecare contract individual de muncă încheiat cu un salariu sub minimul stabilit.

Începând cu 1 Ianuarie 2017 a fost introdusă plafonarea bazei de calcul a contribuţiei individuale de asigurări de sănătate a salariatului la 5 salarii medii brute pe economie. Această plafonare se aplică salariul mediu brut pe economie stabilit pe anul 2016, adică 2681 lei, salariul mediu brut pe ţară pe anul 2017 nefiind stabilit deocamdată.

Noul Cod Fiscal (adoptat prin Legea nr. 227/2015) cu completările ulterioare (în principal OUG nr.84/2016) prevede și o serie de măsuri importante cu aplicare de la 1 ianuarie 2017.

Iată care sunt schimbările care intră în vigoare în aceste zile (dacă noul Executiv nu va face modificări în perioada imediat următoare). Pentru o lectură facilă celor nefamiliarizați cu terminologia fiscală le-am grupat în 2 categorii: măsuri favorabile contribuabililor și măsuri nefavorabile contribuabililor, respectiv am făcut câteva comentarii la unele din ele.

Măsuri favorabile contribuabililor

Începând cu data de 1 ianuarie 2017 cota de TVA va scădea de la 20% la 19% conform prevederilor Codului Fiscal.

În prezent cotele de TVA aplicabile sunt:

Schimbările apărute odată cu noul Cod Fiscal fac din 2016 cel mai avantajos an pentru încasarea dividendelor. Impozitul pe dividende s-a redus, de la 16% la 5%. De această facilitate se poate beneficia doar în 2016.

Așadar, dacă nu ați făcut-o deja, mai puteți beneficia de această facilitate fiscală doar în luna Decembrie a acestui an.

La finalul lunii octombrie 2016 a fost votată în Parlament legea prin care sunt anulate peste 100 de taxe, în principal din categoria taxelor cu valori mici și asietă fiscală mare. 

Taxele cuprinse în proiectul legislativ sunt:

1. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului – 20 de taxe:

Anul trecut proiectul de lege care prevedea că ”ziua de 24 ianuarie, când s-a înfăptuit, în 1859, Unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei, se declară sărbătoare naţională legală şi va fi denumită 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române” a fost aprobat în plenul Senatului cu 87 de voturi “pentru”, şase “împotrivă” şi şase abţineri. Dar acest lucru nu a însemnat că angajaţii vor avea o zi liberă, deoarece Codul Muncii nu s-a modificat.

Anul acesta Camera Deputaţilor a adoptat legea prin care această zi este declarată zi liberă nelucrătoare cu 209 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” şi două abţineri. Astfel data de 24 ianuarie se adaugă celorlalte sărbători legale: 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, 1 Decembrie, prima şi a doua zi de Crăciun.

Deşi majoritatea declaraţiilor care există acumi se depun în format electronic, din 2017 se doreşte transformarea tuturor celorlalte declaraţii care în acest moment se depun pe suport hârtie, în format electronic.

Începând cu această lună preşedintele ANAF susţine că va informa contribuabilii de această schimbare prin distribuirea de fluturaşi, arătându-le totodată ce opţiuni vor avea. Ar fi bine să aibă în vedere pentru început şi persoanele vârstnice a căror tangenţă cu mediul online tinde spre 0, să le ofere o soluţie şi acestora, aici referindu-mă la cei a căror activitate se limitează la închirierea imobilului pe care îl deţine.

În luna mai valoarea tichetelor de masă a fost majorată. În curând însă ar putea avea loc o nouă modificare.

Angajatorii pot oferi lunar salariaților o alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, în acord cu legea 142/ 1998 ce reglementeaza acordarea de tichete de masă.

Angajații pot beneficia de tichet atât pe suport electronic cât și pe hârtie. Sub formă electronică va fi virată valoarea tichetelor de masa corespunzator numarului de zile lucrătoare ale lunii. Pe suport de hârtie, mai des întalnite, acestea se distribuie lunar, fiecare angajat primind un număr de tichete egal cu numărul de zile lucrătoare din luna pentru care se distribuie tichetele. Tichetele de masă vor putea fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare.

Veste bună pentru salariații care sunt angajați cu salariul minim pe economie!

Începand cu 01 mai 2016 Hotărârea de Guvern nr. 1017/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 987 din 31 decembrie 2015 stabilește majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei brut la 1.250 lei brut.

Dacă înainte de 01 mai 2015 salariatul primea pentru un program de lucru complet de 169,333 de ore 785 lei net, acum pentru aceeași perioadă lucrată va primi cu 140 lei mai mult, adică 925 lei.

Ce cheltuieli presupune această majorare pentru angajator?

Ei bine, majorarea vine cu următoarele cheltuieli în plus: pentru un salar brut de 1.050 lei, angajatorul “scotea din buzunar” 1.292 lei dar o dată cu noua majorare va trebui să “scoată” cu 246 lei în plus, adică 1.538 lei.

În data de 5 februarie 2016 s-a publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul nr. 314/2016 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Ordinul reglementează aprobarea Procedurii de atestare a pregătirii şi experienţei profesionale în scopul recunoaşterii experienţei profesionale dobândite pe teritoriul României de persoanele care doresc să exercite pe teritoriul unui alt stat membru al UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene activităţile cuprinse în anexa IV la Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European.

Prin experienţă profesională dobândită în România de o persoană fizică în calitate de salariat se înţelege exercitarea efectivă şi legală, cu normă întreagă sau echivalent parţială, în condiţiile legii, a unei profesii/ocupaţii, dacă practicarea acesteia face referire la activităţile enumerate în anexa nr. 2 la ordinul 134/2016.

Luna mai a anului 2015 aducea, prin intermediul Legii nr. 120/19.05.2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels o oportunitate pentru acei investitori care doresc să se implice în întreprinderile mici sau în microîntreprinderi (așa cum sunt acestea definite de Legea nr 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii), oportunitate valorificata deja de la apariția legii și până în prezent.

Despre ce este vorba?

Despre faptul că, dacă îndeplinești cumulativ condițiile enumerate în rândurile de mai jos, poți deveni un investitor individual – business angels:

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al creditorului împotriva debitorului care nu şi-a achitat datoria la scadenţă este termenul de drept comun în materie de obligaţii comerciale, respectiv de 3 ani, potrivit art. 2.517 din Codul Civil.

Trebuie precizat că în cazul în care societatea a confirmat soldul furnizorului pe baza „extrasului de cont” la inventariere sau altă modalitate de confirmare a debitelor, termenul de 3 ani decurge începând cu această nouă dată, în conformitate cu art 2.541 din Codul Civil.

Conform Codului Civil, termenul de prescriere reprezintă un drept al debitorului şi nu o obligaţie. Astfel, după scurgerea celor 3 ani, nu este obligatorie scoaterea din evidenţă a furnizorilor prescrişi.

Recent a fost modificată procedura de înregistrare în Registrul Operatorilor Intracomunitari. Noua procedură este reglementatã prin Ordinul 727/2016 publicat in Monitorul Oficial nr. 150 din 26.02.2016.

În baza noilor prevederi, o persoanã impozabilã înregistratã în scopuri de TVA se înscrie în ROI la cerere, înainte de a efectua operațiuni intracomunitare, cele prevazute la art. 329 alin (1) din Codul fiscal.

În ROI nu se pot înscrie:

Concediul pentru creșterea copilului se confundă deseori cu concediul de maternitate. Pentru a avea o imagine clară asupra acestor aspecte, le vom discuta și dezbate individual.

Concediu creștere copil

• se acordă opțional, la cererea oricăruia dintre părinții copilului;
• este condiționat de realizarea de venituri impozabile o perioadă de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului;
• se acordă pe o anumită perioadă de timp, respectiv pânâ când copilul împlinește 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
• poate fi efectuat numai după concediul de maternitate obligatoriu.

 Concediu de maternitate

Știm cu toții că acţiunea de a comunica, verbal sau non-verbal, stă la baza relaţiilor interumane atât în viaţa profesioanlă, cât şi în cea personală. Dar nu oricine ştie să comunice eficient. Timpul și studii făcute în domeniul comunicării ne-am demonstrat că aceasta poate fi dusă la rang de „artă”, iar dacă este caracterizată de eficienţă, ne poate facilita, iar uneori asigura atingerea succesului în plan profesional.

Cel mai adesea termenul de comunicare eficientă este sinonim cu termenul de comunicare asertivă. Asertivitatea reprezintă capacitatea individului de a se situa undeva la mijlocul comportamentului agresiv şi pasiv, adică trebuie să -şi exprime în mod deschis, sincer şi onest sentimentele şi ideile, fără a leza în niciun fel pe cel cu care comunică, fără a încălca drepturile sale personale, dar nici pe ale celorlalţi.

Asertivitatea aduce beneficii într-o companie atât pentru relaţia manager – angajat, cât şi pentru cea dintre angajaţi.

Suntem surprinși și revoltați de gestul incalificabil al organizatorilor Crosului Firmelor din Timișora! Aceștia și-au însușit fără nici un merit (printr-o înregistrare în opinia noastră abuzivă la OSIM) numele celui mai activ ONG din domeniul alergării din Timișoara, Alergotura. 

Mai mult, organizatorii Crosului Firmelor i-a somat pe cei de la Alergotura, oameni care investesc timp, bani și energie din propriile resurse pentru a promova un mod de viață sănătos, ca în 30 de zile să-și schimbe denumirea ONG-ului și să nu mai folosească această titulatură în niciuna din acțiunile lor. 

Detalii despre acest caz aici.

Noul Cod fiscal aduce o serie de modificari privind TVA-ul, atât din punct de vedere al cotelor, al persoanelor impozabile cât şi al operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare.

Astfel, începând cu 01.01.2016 avem urmatoarele cote de TVA:

Ridicată în slăvi sau blamată, cronofagă şi câteodată ulterior uitată, lista cu activităţile ce urmează a fi realizate rămâne un instrument foarte eficient de prioritizare și de gestionare a timpului și a stresului, în special dacă este întocmită în mod corect.

Succesul acestor liste se datorează în mare parte faptului că, fiind în formă scrisă, materializează într-o oarecare măsură sarcinile care în mod normal ar putea fi date uitării. De asemenea, ele reprezintă atât un prim pas în clarificarea și conștientizarea etapelor unui proiect sau a implicațiilor unei sarcini de lucru, cât și o modalitate prin care se poate urmări evoluția muncii.

Cum putem crește eficiența unui “To do list”?