Concediul pentru creșterea copilului se confundă deseori cu concediul de maternitate. Pentru a avea o imagine clară asupra acestor aspecte, le vom discuta și dezbate individual.
Concediu creștere copil
se acordă opțional, la cererea oricăruia dintre părinții copilului;
este condiționat de realizarea de venituri impozabile o perioadă de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului;
se acordă pe o anumită perioadă de timp, respectiv pânâ când copilul împlinește 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
poate fi efectuat numai după concediul de maternitate obligatoriu.
Concediul pentru creșterea copilului se confundă deseori cu concediul de maternitate. Pentru a avea o imagine clară asupra acestor aspecte, le vom discuta și dezbate individual.
Concediu creștere copil
se acordă opțional, la cererea oricăruia dintre părinții copilului;
este condiționat de realizarea de venituri impozabile o perioadă de 12 luni în ultimul an anterior nașterii copilului;
se acordă pe o anumită perioadă de timp, respectiv pânâ când copilul împlinește 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
poate fi efectuat numai după concediul de maternitate obligatoriu.
Sfârșitul lunii noiembrie vine cu un mini-concediu pentru salariați. După cum deja se știe, atât ziua de 30 noiembrie cât și cea de 1 decembrie, sunt declarate zile naționale libere.
Ziua de 1 decembrie a fost declarată Sărbătoarea Națională a României prin Legea nr. 10 din 1990. Vorbim de Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.
În ceea ce privește ziua de 30 noiembrie, care a fost declarată sărbătoare națională prin Legea nr.147 din 2012, aceasta reprezintă ziua Sfântului Andrei, numit „Cel întâi chemat”, el fiind primul care a răspuns chemării lui Hristos la apostolat. Sfântul Andrei este considerat protectorul României.
După cum deja s-a anunțat, începând cu 2016, Codul fiscal va suferi modificări. Unele dintre ele au un impact direct asupra angajaților. O modificare prevede că tichetele cadou în valoare de maxim 150 de lei, nu vor mai fi impozitate începând cu 2016. O altă modificare este cea legată de deducerile personale.
O problemă mai veche de care se lovesc angajatorii care au în organizații angajați în departamentul IT este cea legată de scutirea impozitului pe venit aplicabilă unor specialiști din acest domeniu. De fapt, greul stătea în principal pe spatele angajaților din departamentul de resurse umane al companiei care se ocupau cu documentația necesară, respectiv cu angajarea acestora.
Până nu demult, scutirea de la plata impozitului de care beneficiază programatorii IT, se acorda în funcție de specializarea din diploma de absolvire. Pe lângă faptul că angajatul trebuia să fie absolventul unei facultăți acreditate cu profil IT, acesta trebuia încadrat în organigramă pe un post care să fie conform cu prevederile legale. Mai avem și condițiile impuse angajatorului, dar revenim imediat la ele.
Aproape de fiecare dată când un angajat greșește, prima reacție este cea de a-l „pedepsi”, lucru care se întâmplă sau nu. Asta depinde de obicei de urmările acțiunii sau de pagubele aduse companiei. Dacă sunt mari, cu siguranță se vor lua măsuri. Dar mai sunt și acele greșeli minore care însă, pe termen lung, pot îmbolnăvi organizația și care, de cele mai multe ori, sunt trecute cu vederea. Conform teoriei, omul din greșeli învață. Dar ce faci atunci când acest lucru nu se întâmplă? Cum îți ajuți angajații să înțeleagă ce impact pot avea unele erori asupra companiei, colegilor sau mediului în care trăiesc? Cum îi dezvolți profesional și îi ajuți să se ajute și să te ajute pe tine ca angajator? Câți dintre noi avem simțul răspunderii și ne dăm seama că și cea mai mică greșeală poate avea un impact destul de mare?
Cu departamentele de salarizare sub presiune constantă, într-o încercare neobosită de a reduce costurile şi de a îmbunătăţi eficienţa, ne punem întrebarea dacă una din soluţiile inteligente şi câştigătoare ar fi externalizarea (outsourcing-ul) serviciului de payroll.
În balanţa calitate servicii – reducere costuri, toate organizaţiile caută să facă îmbunătăţiri atât pe termen scurt şi pe termen lung. Aceştia au de cântărit diverse soluţii până la găsirea combinaţiei corecte. Sunt paşi şi strategii care trebuie analizate cu mare atenţie înainte de a aborda schimbarea.
Luna ianuarie a noului an debutează cu noutăţi privind salariul minim brut pe economie.
Începând cu 1 ianuarie 2015, conform Hotărârii de Guvern nr. 1091/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014, salariul minim brut pe economie va creşte din nou, majorându-se de la 900 lei cât este în prezent, la 975 lei pe lună. Aşadar, ca să exemplificăm, angajaţii încadrați cu salariul minim pe economie vor primi în mână în loc de 670 de lei (net aferent brutului de 900), suma de 724 de lei, adica cu aproximativ 54 de lei în plus (suma efectivă depinde și de deducerile personale ale angajatului, persoane în întreţinere, etc.).
Contribuţiile sociale datorate de angajator, vor creşte cu aproximativ 91 de lei. Dacă la un salariu de 900 lei brut, costul total al companiei era de 1108 lei, la noul salariu costul total al companiei va fi de 1199 lei.
Angajatorii au obligaţia să întocmească acte adiţionale salariaţilor cu normă întreagă şi cu salarii inferioare sumei de 975 lei şi să raporteze această modificare în Revisal, iar respectiva operaţiune trebuie să fie realizată în maxim 20 de zile lucrătoare, adică până pe data de 30 ianuarie 2015, inclusiv.
De asemenea, dacă există angajaţi cu fracţiune de normă şi cu salariul brut raportat la durata timpului de muncă, obligativitatea raportării în Revisal şi a elaborării de acte adiţionale se va aplica şi acestora. În cazul în care această obligaţie a raportării în Revisal nu va fi nerespectată, firmele riscă amenzi usturătoare din partea inspectorilor de muncă, conform Hotărârii de Guvern nr. 500/2011, Art. 9, Alin. (1) şi Alin. (2), Lit. b).
Pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, stabilirea unui salariu de bază sub nivelul celui de 975 lei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.
Nu este o opţiune. Nu este obligatoriu. Este decizia mea şi aleg să fac asta: să fiu motivată. Şi caut în permanenţă impulsurile de care am nevoie să mă meţin acolo.
Unde le găsesc? Fiecare dimineaţă înseamnă o nouă viaţă. Sunt o persoană sănătoasă, am o familie frumoasă, o casă, un job şi mulţi oameni de calitate în jurul meu. Pentru asta sunt recunoscătoare. Am o ţintă şi un obiectiv în tot ceea ce fac şi muncesc mult să le ating. Uneori prea mult şi pentru a nu obosi, caut energie şi entuziasm în tot ceea ce mă înconjoară.
Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec la serviciu. Aproape zilnic părăsesc zona mea de confort, date fiind provocările care nu contenesc să–mi umple agenda. Iar eu vreau să le fac faţă cu succes, să mă auto-depăşesc şi să asist la dezvoltarea mea continuă, atât personală cât şi profesională.
Conducerea oamenilor impune o abilitate aparte de a reuşi să te armonizezi cu ei. Vorbim despre un întreg proces, cu multe etape şi care uneori pare să nu aibă nici început şi nici sfârşit. Am întâlnit lideri înnăscuţi, lideri care s-au format de-a lungul anilor, dar şi lideri care s-au pierdut în organizaţii construite defectuos.
Cât poate fi de greu? Ce trebuie să facem? Cum şi când? Actul de leadership nu e doar un act de conducere. Vorbim despre un proces continuu, subtil şi plin de experienţe. Un lider va fi urmat şi, în unele cazuri, mai puţin ascultat. Am învăţat că puterea exemplului e cea care dă tonul, care creează misiunea oamenilor din echipă. Am învăţat să îmi aduc contribuţia.
Începutul anului 2014 aduce o serie de modificări legislative în domeniul fiscal. Marea majoritate au fost anunţate spre finele anului trecut, astfel că puţini sunt cei care cunosc aceste schimbări şi faptul că ele intră în vigoare începând cu luna ianuarie 2014.
Dintre aceste modificări, le enumerăm mai jos pe cele cu impact în domeniul muncii și protecției sociale:
Sfârșitul de an aduce o modificare interesantă în legislația cu privire la acordarea tichetelor de masă.
În Monitorul Oficial nr. 701 din 15 noiembrie 2013, a fost publicată Legea nr. 291/13.11.2013, pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.
Conform ultimelor modificări, angajatorii vor putea putea acorda salariaţilor, din februarie 2014, tichete de masă în format electronic, sub forma unor carduri.
Tichetele de masă în format electronic vor putea fi alimentate exclusiv cu valoarea nominală a tichetelor de masă acordate de către angajator şi vor putea fi utilizate doar pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea de produse alimentare.
Deși în 2013 au fost deja operate câteva modificări la Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), în luna noiembrie apare un nou act normativ, Ordinul comun al Ministerului Muncii şi al Instititului Naţional de Statistică nr. 2176/931/2013, prin care sunt adăugate noi ocupații, respectiv eliminate câteva din vechile ocupații.
Astfel, Clasificarea ocupaţiilor din România se modifică pentru a doua oară în acest an. Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 692, din 13 noiembrie 2013.
Conform Ordinului, au fost adăugate 44 de noi ocupaţii:
Un act normativ necesar și așteptat a intrat în vigoare. În Monitorul Oficial nr. 457 din 24 iulie 2013 a fost publicată Legea nr. 250/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.
Având ca scop prioritar creşterea ratei de ocupare a populaţiei active, în vârstă de 20-64 de ani, până la nivelul de 65% în acest an, respectiv până la 70% până în 2020, dar şi facilitarea tranziţiei de la şomaj/inactivitate la ocupare, actul normativ introduce câteva elemente de noutate.
Astfel, noua lege reformulează categoriile de persoane care se pot asigura facultativ în sistemul de şomaj şi introduce o nouă procedură de calcul pentru subvenţiile încasate de angajatorii care încadrează absolvenţi şi şomeri.
Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a făcut modificări la Normele metodologice care privesc funcţionarea hotelurilor şi a agenţiilor de turism prin ordinul 65/2013.
Conform noilor prevederi, toţi angajaţii din restaurantele, bucătăria şi recepţia hotelurilor sunt OBLIGAŢI să aibă calificare.
Astfel, angajaţii trebuie să fie calificaţi în proporţie de 100%, indiferent de câte stele are unitatea. O nouă prevedere referitoare la agenţiile de turism le obligă pe acestea să aibă cel puţin 50% din personal calificat ca agent de turism-ghid atestat. Pentru calificarea personalului din hoteluri şi agenţii există licee de specialitate sau clase cu profil de turism, de stat sau private, şi centre de formare profesională private sau în cadrul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă.
Începând cu luna mai 2013 valoarea tichetelor de masă și a celor de creșă a fost majorată.
Ordinul Ministerului Muncii nr. 882/2013 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2013 şi Ordinul Ministerului Muncii nr. 883/2013 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2013 a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 276 din 16 mai 2013.
2013 aduce și câteva modificări cu privire la regimul diurnelor.
În primul rând, vă reamintim câteva elemente care țin de caracterul legal al diurnelor.
Conform articolului 44 alin (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. HG 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice menţionează că pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului:
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a emis un Ordin comun cu Institutul Naţional de Statistică prin care se aduc modificări în Clasificarea ocupaţiilor din România – COR 2013.
Ordinul nr. 150/132/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78, din 6 februarie 2013, şi a intrat în vigoare la data publicării. Acest ordin completează COR-ul 2013 cu încă 52 de ocupaţii. În plus, pe lângă aceste ocupaţii, Ordinul 150 modifică denumirile unor ocupaţii care existau deja.
Ministerul Muncii a decis să facă o serie de schimbări şi la nivelul grupelor de bază.
Redăm mai jos lista ocupaţiilor practicate în cadrul economiei naţionale ce modifică şi completează Clasificarea ocupaţiilor din Romania – nivel de ocupaţie (şase caractere):
2012 este ultimul an în care angajatorii au fost obligaţi sa depună la Fisc fişele fiscale ale salariaţilor. Începând cu 2013, când ar fi trebuit să fie depuse fişele fiscale pentru anul fiscal 2012, aceste documente devin istorie.
Eliminarea fişelor fiscale este prevăzută în OG30/2011, actul normativ care a modificat Codul fiscal în luna septembrie a anului 2011. Fişele fiscale trebuiau depuse la organul fiscal competent, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat.
Cu toate acestea, angajatorii nu scapă de birocraţie, ci vor avea în continuare obligaţia de a raporta la Fisc reţinerile de impozit pentru fiecare beneficiar de venit. Ordonanţa stabileşte încă o obligaţie a plătitorilor de venituri astfel că, aceştia au obligaţia de a elibera, la cererea angajaţilor, un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind:
În Monitorul Oficial Partea I nr. 509/2012 a fost publicată Legea 147/2012 pentru modificarea articolului 139 alin. 1 (zilele de sărbătoare legala) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii.
Aşadar, începand cu acest an, angajaţii companiilor din România vor avea încă o zi liberă, 30 noiembrie – zi considerată importantă întrucât Sfântul Andrei este cel care a creştinat România.
După ultimele modificări, românii au 12 zile libere acordate prin lege, în afara weekendurilor:
În această toamnă au intrat în vigoare noi prevederi legale cu privire la declararea serviciilor prestate în România de către persoanele juridice străine și nerezidente. Să vedem așadar în ce constau noutățile?
Ordinul nr. 1400 din 21 septembrie 2012 privind procedura de înregistrare a contractelor/documentelor încheiate între persoane juridice române, persoane fizice rezidente, precum şi sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine şi persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 695 din 10.10.2012 şi a intrat în vigoare în 10 octombrie 2012.
Legea nr. 166/2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 699 din 11 octombrie 2012. Legea modifică 4 acte normative şi anume: Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, Ordonanţa de Urgenţa nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.
În ultimul timp se discută mult despre posibilitatea acordării unor facilități fiscale suplimentare pentru angajatori. Este un bun prilej să recapitulăm care este cadrul legislativ actual în materie de subvenții și facilități pentru cei care crează locuri de muncă.
Subvenţii şi facilităţi fiscale pentru angajatori
Conform legii 76/2002, a legii 500/2002 și a legii 233/2010, în cazul în care angajatorii creează noi locuri de muncă şi angajează persoane din anumite categorii sociale, beneficiază de subvenţii şi facilităţi fiscale, după cum urmează:
Încadrarea în muncă a persoanelor din rândul şomerilor
Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe care le menţin în activitate pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducerea sumei reprezentând contribuţia datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj.
Dat fiind faptul că mai sunt destui angajatori dar şi angajaţi care nu cunosc foarte bine ce presupune procedura disciplinară la angajaţi, vă prezentam, în sinteză, etapele procedurale ale sancţiunii disciplinare.
Ordinul 124 din decembrie 2011, pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, a fost publicat in Monitorul Oficial numărul 938 din 30 decembrie 2011.
Cotele de contribuţie ale angajatorilor şi salariaţilor pentru anul 2012 sunt deocamdată stabilite prin intermediul a două acte normative: Legea nr. 294/2011- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2012, publicată in Monitorul Oficial nr. 913 şi Legea nr. 293/2011- Legea bugetului de stat pe 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 914 din 22 decembrie 2011.
Contribuțiile la asigurări sociale
Pentru anul 2012, cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt:
Folosim cookie-uri pe site-ul nostru web pentru a furniza vizitatorilor o experiență de navigare cât mai bună și servicii adaptate nevoilor și interesului fiecăruia. Dând clic pe „Accept”, sunteți de acord cu TOATE cookie-urile.
Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența în timp ce navigați prin site. Dintre aceste cookie-uri, cookie-urile clasificate ca fiind necesare sunt stocate în browserul dvs., deoarece sunt esențiale pentru funcționarea funcționalităților de bază ale site-ului web. De asemenea, folosim cookie-uri terțe care ne ajută să analizăm și să înțelegem modul în care utilizați acest site web. Aceste cookie-uri vor fi stocate în browser-ul dvs. numai cu acordul dumneavoastră. De asemenea, aveți opțiunea de a renunța la aceste cookie-uri. Dar renunțarea la unele dintre aceste cookie-uri poate avea un efect asupra experienței dvs. de navigare.
Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul web să funcționeze corect. Această categorie include doar cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.
Cookie-urile neesețiale nu se încadrează în definiția cookie-urilor esențiale deoarece nu sunt strict necesare pentru funcționarea unui site sau a serviciilor oferite pe acesta, precum cookie-urile utilizate pentru analizarea comportamentului pe un site web (cookie-uri „analitice”) sau cookie-urile utilizate pentru afișarea de reclame.