Accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România a fost simplificat

Criza declanșată de războiul din Ucraina are numeroase implicații, atât în plan umanitar cât și din perspectiva unor modificări legislative necesare pentru o mai bună integrare a refugiaților în țările în care aleg să se stabilească.

Cetățenii străini care vor să lucreze în România trebuie să îndeplinească o serie de condiții specifice (obținerea unui aviz de angajare anterior începerii activității, încheierea contractului individual de muncă, obținerea vizei de lungă ședere în scop de muncă), fiind necesare documente și formalități specifice (nivelul salarial, respectarea contingentului aprobat anual pentru lucrători străini, obținerea unui număr de identificare fiscală, etc.).

Deoarece Ucraina nu face parte din Uniunea Europeană, cetățenii ucraineni care doreau până recent să se angajeze în România erau asimilați statutului de extra-comunitari, care presupunea parcurgerea acestei proceduri complicate, costisitoare și de lungă durată.
Chiar dacă prin Legea nr. 200/2020 au fost introduse unele facilități, respectiv cetățenii ucraineni erau deja scutiți de obținerea avizului de angajare în cazul încadrării în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă (pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic), era în continuare necesară obținerea vizei de lungă ședere și a permisului de ședere.

În contextul actual, obținerea acestor formalități devin imposibil de realizat, având în vedere că viza se obține personal, direct de la Ambasada României din Ucraina și implică un cost dar și timp considerabil de obținere. România a parcurs însă în ultimele zile câțiva pași importanți pentru simplificarea procedurilor de încadrare în muncă pentru cetățenii ucraineni.

Ordonanța de Urgență nr. 20 din 7 martie 2022 stabilește reguli speciale pentru încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni, mai exact este vorba despre:

• cetățenii ucraineni pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare (nu mai este necesar că durata contractului de muncă să fie limitată la 9 luni, cum era prevăzut anterior intrării în vigoare a Ordonanței);
• cetățenilor ucraineni li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă, fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă;
• cetățenii ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate, se pot încadra în muncă în baza unei declarații pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență necesare în activitatea pentru ocuparea locului de muncă respectiv și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea în cauză. Angajarea, în acest caz, se poate face doar pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an. Această excepție nu se aplică însă profesiilor reglementate, cum ar fi cea de medic, medic dentist, farmacist, arhitect, etc.
• cetățenii ucraineni au acces la sistemul asigurărilor pentru șomaj, la măsurile de prevenire a șomajului și la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă, acordate în urma înregistrării la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în condițiile stabilite pentru cetățenii români de prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește dreptul la muncă al cetățenilor ucraineni pe teritoriul României, mai există însă aspecte care vor trebui clarificate de către autoritățile competente, de exemplu: eliminarea taxelor aplicabile formalităților premergătoare obținerii dreptului de muncă în România, simplificarea procedurii de obținere a Numărului de Identificare Fiscal (NIF), modalitatea concretă de echivalare a statutului profesional de către instituțiile abilitate, analiza istoricului medical pentru eliberarea fișei de aptitudini necesară la angajare, etc.

Important de specificat e că aceste reguli speciale se vor aplica doar cetățenilor ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

În acest moment, deși procentul celor care au solicitat statutul de azilant este unul mic (de la declanșarea războiului din Ucraina, doar 3.520 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România, conform ultimelor date transmise de Ministerul Afacerilor Interne în data de 09.03.2022), solicitanții de azil pot beneficia de cazare în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări, dacă doresc acest lucru, precum și de măsuri de asistență materială, financiară, medicală, consiliere psihologică și juridică de specialitate, dar și de acces la piața forței de muncă.

Deși cererile de azil se pot soluționa în aproximativ 30 de zile de la depunere, soluționarea poate dura și mai mult, astfel încât pe procedura actuală cel mai probabil cetățenii ucraineni ar putea intra în activitate doar după 3 luni de la data depunerii cererii, în temeiul Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. Astfel, dezavantajul principal al obținerii statutului de azilant constă în durata lungă pentru soluționarea acestor cereri. Există însă asigurări că în următoarele zile și aceste aspecte vor fi reglementate.

Ordonanța de urgență va intra în vigoare în 11.03.2022, la 3 zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial.